Programul Tomata văzut din teren: investiții mari, sprijin prea mic, chiar insuficient pentru legumicultorii din Caraş-Severin

Primăvara a început devreme pentru legumicultorii din bazinul legumicol Fârliug din județul Caraș-Severin. În sere și solarii, munca este deja în plină desfășurare, însă entuziasmul este umbrit de costurile tot mai mari și de sprijinul financiar considerat insuficient de micii producători.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 13 februarie 2026, 20:21

Investiții de mii de euro înainte de primul kilogram vândut

În ferma legumicultorului Ioan Jivan, pregătirile pentru sezonul 2026 au început încă din iarnă. Usturoiul este deja pus, iar în sere se află ridichi, ceapă verde și primele răsaduri. Problemele nu au lipsit: zăpada și vijeliile au afectat două sere, care au necesitat reparații costisitoare.

Pentru a putea produce răsaduri în condiții mai bune, fermierul a investit într-o centrală pentru încălzire, recuperată cu noroc, însă cheltuielile cu lemnul, sămânța, pământul și alveolele rămân foarte mari.
Doar pentru a porni sezonul, investiția depășește 3.500 de euro, iar cu modificările aduse serelor și sistemului de încălzire, suma ajunge la aproximativ 6.000 de euro.

12.000 de răsaduri, dar profit incert

În total, în primăvara aceasta sunt pregătite aproximativ 12.000 de fire:

• 7.000 de tomate
• restul – vinete, castraveți și alte legume

Costul semințelor este extrem de ridicat, mai ales pentru soiurile performante, inclusiv cele românești, apreciate pentru gust. Cu toate acestea, sprijinul prin Programul Tomata, redus la 1.500 de euro, nu acoperă nici pe departe cheltuielile reale ale micilor producători.

„Programul Tomata ajută, dar nu suficient”

Legumicultorii spun clar: „programul este util, dar nu mai este adaptat realităților din teren„.
Reducerea sprijinului de la 3.000 la 1.500 de euro avantajează fermele mari, cu suprafețe extinse, nu micii producători care respectă densitățile corecte și trăiesc exclusiv din această activitate.

„Noi investim mai mult decât primim. Anul trecut am lucrat aproape de pomană”, spun fermierii din zonă.

Tot mai puțini legumicultori în bazinul Fârliug

Dacă în urmă cu câțiva ani erau peste 15 legumicultori activi, astăzi au mai rămas doar 6–7 care continuă să producă legume în solarii.
Motivele sunt clare:

• investiții mari în folie, structură metalică și fundații
• lipsa asigurărilor pentru sere și solarii
• taxe și impozite ridicate
• forță de muncă aproape inexistentă

Alți fermieri renunță la tomate

Un alt legumicultor din Fârliug, Ionel Ianca, confirmă tendința: după ani în care a accesat Programul Tomata, a decis să renunțe la cultura de roșii în solarii. Vânturile puternice, distrugerile repetate și scăderea vânzărilor au făcut ca investiția să nu mai fie rentabilă.
Astăzi, produce pe suprafețe mai mici și s-a orientat spre alte legume și flori, lucrând exclusiv în familie.

Concluzia legumicultorilor: multă muncă, sprijin limitat

Pentru micii legumicultori din Caraș-Severin, Programul Tomata rămâne o formă de ajutor, dar nu una care să asigure stabilitate sau profit. Cu investiții mari, riscuri climatice crescute și o piață tot mai dificilă, viitorul legumiculturii de familie depinde de adaptarea politicilor agricole la realitatea din teren.

Până atunci, fermierii merg înainte așa cum știu: cu muncă multă, cheltuieli mari și speranța că munca lor va fi, într-o zi, pe deplin apreciată.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro