Banca comunitară de semințe din Valea Almăjului: inițiativă pentru salvarea şi păstrarea soiurilor tradiționale de legume

Locuitorii din Valea Almăjului au fost invitați sâmbătă, 14 martie 2026, să devină fondatori ai Băncii Comunitare de Semințe cu Tradiție, un proiect dedicat conservării soiurilor locale de legume și revitalizării grădinăritului tradițional. Prima întâlnire a avut loc la Muzeul Sătesc „Almăjul – Vatră Strămoșească” din Bozovici, unde oamenii au venit cu semințe adunate din propriile grădini sau de la vecini.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 14 martie 2026, 19:22 / actualizat: 16 martie 2026, 20:06

Inițiativa urmărește să readucă în atenție semințele autohtone adaptate zonei montane din Banat și să încurajeze schimbul de semințe între localnici.

De ce sunt importante semințele tradiționale

Participanții la eveniment au subliniat că, în ultimii ani, mulți grădinari au renunțat la semințele locale în favoarea celor cumpărate din comerț.

Roxana Rus, din Bănia, consideră că proiectul este necesar pentru comunitate:

„Este o inițiativă binevenită. Oamenii s-au îndepărtat de sămânța autohtonă și de ceea ce înseamnă tradițional. În Banatul Montan clima este diferită, iar multe plante din alte zone nu se adaptează. De aceea, semințele locale sunt foarte importante pentru producții bune.”

Potrivit acesteia, mulți oameni nu înțeleg de ce unele culturi nu se dezvoltă corect, fără să țină cont că semințele pot proveni din zone cu alte condiții de climă și sol.

Colectarea semințelor – o tradiție aproape uitată

Colecționara de semințe Lia Aron spune că păstrarea semințelor era cândva o parte firească a vieții la sat.

„În trecut, semințele se culegeau, se uscau, se etichetau și se păstrau pentru anul următor. Era o întreagă tehnologie, dar făcea parte din viața oamenilor. Astăzi, majoritatea fermierilor cumpără semințe în fiecare primăvară și nu mai păstrează soiurile locale”, a explicat aceasta.

Schimbul de semințe între vecini era o practică obișnuită, iar fiecare familie știa exact cum produce un anumit soi și cum trebuie îngrijit.

Semințe adunate din grădinile localnicilor

La prima ediție a băncii comunitare au fost adunate mai multe tipuri de semințe locale. Violeta Brumariu din Bozovici a mers din poartă în poartă pentru a colecta semințe de la vecini.

„Am adunat semințe de salată, praz, dovlecei, mazăre, țelină și alte legume. Cele mai multe le mai păstrează doar oamenii în vârstă, pentru că mulți preferă să cumpere semințe din magazine”, a spus ea.

Experiența personală a convins-o că semințele cumpărate nu sunt întotdeauna de cea mai bună calitate, deoarece unele nu germinează sau necesită mai multe încercări pentru a răsări.

Cum funcționează banca de semințe

Inițiatoarea proiectului, Nicoleta Busa, spune că prima ediție a Băncii Comunitare de Semințe din Valea Almăjului a fost un succes.

„Oamenii au venit cu semințe de acasă sau de la vecini și s-au bucurat să le ofere. În schimb, noi am adus soiuri românești. Mulți au venit să caute anumite varietăți pe care le-au avut în trecut în grădină, cum ar fi roșii inimă de bou, busuioc roșu sau verde ori spanac tradițional”, a explicat aceasta.

Proiectul funcționează pe baza unui sistem simplu:

• primăvara, participanții primesc semințe pentru a le cultiva;
• peste vară, acestea sunt multiplicate în grădini;
• toamna, o parte din semințele obținute se întorc în bancă pentru a fi oferite altor grădinari.

Un proiect pentru viitorul agriculturii locale

Organizatorii speră ca inițiativa să contribuie la păstrarea biodiversității agricole și la redescoperirea grădinăritului tradițional în Valea Almăjului.

Deși interesul tinerilor pentru munca la câmp este mai redus decât în trecut, inițiatorii proiectului cred că banca de semințe poate deveni un punct de întâlnire pentru cei care doresc să păstreze tradițiile agricole ale zonei.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro