Tradiții și obiceiuri de Anul Nou la Rusca Montană

Ninsorile au așternut un strat consistent de zăpadă în Munții Poiana Ruscă, în ținutul traversat de „drumul marmurei”, la limita județelor Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș. Iarna, locul din munți este căutat de turiștii de pretutindeni care vin să-şi petreacă sărbătorile în aceste ţinuturi de poveste.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 31 decembrie 2024, 17:00

Trecerea dintre ani este însoțită de multe tradiții și obiceiuri ce își au originile în vremurile străvechi, spune Margareta Baunach, născută în comuna Rusca Montană. Aceasta a mărturisit pentru Radio Reşiţa că ultima zi a anului trebuie să o petreci cu zâmbetul pe buze și cu o atitudine pozitivă pentru a-ți merge bine în noul an. Este momentul oportun pentru a înțelege semnificația pe care tradițiile și obiceiurile de la sat le poartă de secole și până astăzi.

„În satul meu natal, Rusca Montană, se păstrează obiceiul Anului Nou în ajunul acestuia. Copiii și adulții merg cu plugușorul, acest obicei fiind unul de sute de ani, dar care se păstrează și astăzi. În zilele noastre, în fiecare an, cu sunete de clopoței și pocnind din bice, copiii au o strigare care se păstrează în Rusca Montană:

„Aho Aho copii și frați, stați puțin și nu mânaţi, lângă boi v-alăturați și cuvântul mi-ascultați. Mâine anul se înnoiește, plugușorul se pornește și începe a ura, pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare, semne bune anul are. Semne bune de belșug pentru brazda de sub plug„.

Seara fiecare pune masa, vin musafirii, copiii şi nepoţii se adună şi se mănâncă. La ora 12.00 noaptea se închină un pahar de șampanie cu vecinii, cu neamurile și se sărbătorește până dimineață.

Atunci, pleacă fiecare la casa lui, se culcă şi când se trezeşte o ia de la capăt.

În prima zi de Anul Nou merg copiii cu sorcova. Sorcova este o tradiție foarte veche, un cuvânt din Bulgaria care înseamnă verde fraged. Deci, fiecare copil ia o crenguță înmugurită sau un băț împodobit cu niște hârtii colorate, se duc la oameni şi le bat în poartă. Se duc la vecini, la neamuri, la rude, la prieteni.

Ei transmit gazdei prin bătaia cu băţul în poartă, vigoare și tinerețe. Creanga înverzită înseamnă o bucurie. În Anul Nou copiii strigă la casele la care merg: „Sorcova vesela, să trăiți, să înfloriţi ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir, tare ca piatra, iute ca săgeata, tare ca fierul, iute ca oțelul. La anul și la mulți ani!„

Apoi gazda iasă afară la copii. Înainte vreme se dădea colac, dulciuri etc. Acum, mai mult oamenii, le dau bani la copii, fiecare cât crede. Copiii sunt bucuroși, se duc acasă, își numără fiecare banii și așa trece şi prima zi din an.

Doresc întregului colectiv Radio Reşiţa și la toată lumea La mulți ani fericiți și nu mai bine și multă, multă bucurie în anul care vine„.