Timiş: Sinagoga Cetate a fost redeschisă, după o desacralizare de aproape patru decenii

Sunetul shofarului (corn de suflat evreiesc) s-a reauziţ vineri, în Sinagoga Cetate din Timişoara, după aproape patru decenii de când lăcaşul cultului iudaic a fost desacralizaţ ca urmare a scăderii populaţiei evreieşti din oraş, iar acum a fost redeschis pentru servicii religioase şi evenimente culturale care cadrează cu statutul de sinagogă.

Articol editat de Valentina Adam, 6 mai 2022, 20:16 / actualizat: 7 mai 2022, 8:48

După îndelungata desacralizare, în prezenţa a sute de membri ai comunităţii evreieşti locale şi din ţară şi a numeroşi membri ai Guvernului şi ai Parlamentului României, dar şi a vicepreşedintelui Parlamentului Germaniei, doi rabini au citit binecuvântări specifice, a fost reaşezată Tora în Aron hakodeş (sanctuarul sinagogii în care sunt ţinute sulurile cu textele Tora), s-a pus mezuza (care conţine pasaje biblice) la poartă.

Preşedinta Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann, a declarat că Sinagoga Cetate nu a mai funcţionat din 1985, iar renovarea şi revitalizarea ei a fost o preocupare permanentă a fostului rabin din Timişoara Ernst Neumann.

‘În 2002 a început un contract de comodat pentru 15 ani cu Societatea Filarmonica şi deşi au încercat să găsească soluţii pentru renovare, nu au reuşit. În ultimii cinci ani am considerat că este foarte important ca sinagoga să revină complet comunităţii şi să găsim soluţii pentru renovarea. Este un vis divin faptul că sinagoga s-a redeschiş cu sprijinul Guvernului României, secretarului de stat pentru culte, Victor Opaschi, a primăriei şi a Federaţiei noastre de la Bucureşti, dar şi al preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Silviu Vexler, care s-a implicat foarte mult pentru Sinagogă, încă de când era doar deputat. Până acum s-a făcut tot ce ţine de structură, partea artistică mai trebuie refăcută, orga, chiar şi la exterior. Vitraliile, uşile s-au restauraţ parte din pictură, mai ales cupola transparentă, turnurile din exterior au fost refăcute’, a detaliat Luciana Friedmann.

La etaj la fi punct muzeal, vor şi şi conferinţe, concerte, anumite expoziţii, iar pentru că în 2023 Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană comunitatea este stimulată şi mai mult să organizeze aici evenimente artistice care cadrează cu statutul de sinagogă.

La inaugurarea din 7 mai 1872 a Sinagogii a participat şi împăratul Franz Joseph al Austriei.

Istoricul Victor Neumann a declaraţ pentru AGERPREŞ că este important să vorbim despre toate construcţiile pe care le avem într-un oraş sau într-o ţară, pentru că tot ceea ce înseamnă monumente istorice, care vin din alte secole, reprezintă patrimoniul României.

‘Patrimoniul este multicultural, multiconfesional, fie că vorbim despre biserici ortodoxe, catolice sau sinagogi, toate reprezintă patrimoniu naţional. Este foarte frumos faptul că această Sinagogă a fost restaurată în primul rând pe banii Guvernului României şi a Primăriei Municipiului Timişoara (în ultimii trei ani, n.r.). Este extrem de important să cunoaştem tot ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani sau cu 300 de ani, ce fel de populaţie a fost aici, ce culte au existat. Sunt construcţii monumentale care merită nu doar să fie reparate şi redate comunităţii, ci şi valorificate în sens cultural. Este patrimoniul statului, al naţiunii tot ceea ce se numeşte arhitectură, construcţie’, a detaliat Victor Neumann.

Istoricul a precizat că în Timişoara au existat cinci sinagogi, întrucât populaţia evreiască a fost numeroasă în toate cartierele istorice ale oraşului (Cetate, Fabric şi Iosefin).

‘Erau comunităţi distincte în fiecare cartier. La o populaţie de 70 de mii de locuitori, cât avea Timişoara în urmă cu 110 ani, erau cinci sinagogi, ceea ce înseamnă o toleranţă între creştini şi evrei, între toate riturile, am avut întotdeauna o diversitate. Două dintre sinagogi au dispăruţ pentru că scăzând numărul populaţiei evreieşti nu s-a mai resimţit nici nevoia oficierii de servicii religioase pentru comunitate’, a explicat Neumann.

La redeschiderea Sinagogii Cetate au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, ministrul Muncii, Marius Budăi, înalţi oficiali ai cultului iudaic din România. Cu acest prilej au fost citite mesajele transmise de către preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.