Spitalul Judeţean din Timişoara s-a digitalizat. S-a redus birocraţia şi a crescut calitatea actului medical

În prezent în România, un număr de 19 spitale sunt digitalizate, însă la ora actuală operaţional este doar sistemul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Timişoara. Potrivit ministerului Sănătăţii toate celelalte unităţi medicale se află în perioada de training.

Articol editat de Daiana Rosca, 24 septembrie 2024, 15:31

Digitalizarea activității medicale în Blocul Operator și la Clinica ATI a pornit în anul 2020 la inițiativa prof. univ. dr. Dorel Săndesc, în situația de urgență, generată de Covid 19, proiect demarat prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

La Spitalul Judeţean din Timişoara obiectivul a fost atins iar acest sistem de digitalizare a fost implementat cu succes. Acesta va reduce birocraţia, va creşte calitatea actului medical şi este eliminată şi varianta suprapunerii informațiilor. De exemplu, tratamentele pot fi prescrise de la distanță, resursele vor fi utilizate optim, se reduce riscul de transmitere a infecţiilor iar pacientul și personalul medical este protejat.

Modul actual de lucru este unul performant și dinamic. Astfel, medicul vede în orice minut, datele pacientului şi istoricul medical iar beneficiile sunt multe, a declarat pentru Radio România Reşiţa prof. univ. dr. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara:

„Acesta este un proiect pe care noi l-am accesat în cadrul unui program de finanțare POIM-Program Operațional Infrastructură Mare lansat în perioada pandemiei de COVID-19. A fost singurul proiect de digitalizare a blocului operator și a secției ATI. Acum suntem în faza în care l-am implementat, l-am exersat și chiar zilele acestea am evaluat printr-un sondaj anonim satisfacţia personalului.

Rezultatele sunt deosebite atât la nivel de medici cât și de asistente, majoritatea la unele întrebări chiar sută la sută, colegii au răspuns că sunt mulțumiţi. Această investiţie a crescut nivelul de comunicare, deci iată digitalizarea şi AI-ul ajută la comunicarea interumană, că a crescut calitatea îngrijirii, că a crescut calitatea transmiterii informațiilor de la o tură la alta și că toți consideră că este benefic și că nu ar dori niciodată să renunțe la el.

Deci există un beneficiu în ceea ce privește funcționarea unei echipe și nu mai vorbim de faptul că acest sistem obiectivează totul.

Practic ce este digitalizarea? Nu e doar să ai niște laptop-uri sau o cameră de luat vederi ci acest sistem are niște dispozitive care se conectează la toate aparatele care sunt în jurul pacientului, de exemplu în terapie intensivă sau în blocul operator sunt aparate de anestezie, de ventilat, injectomate, monitoare, aparate de dializă. Acestea preiau informațiile indiferent cine e producătorul acelui aparat și le proiectează pe un monitor, pe un ecran la patul fiecărui pacient și de acolo sunt preluate automat.

Nu mai scrie asistenta cu pixul valorile tensiunii, câtă noradrenalină a dat, că acest subiect tot este la modă, ci automat se preia. nu se poate influența, cât a curs, pe ce perioadă, când s-a oprit când a fost reluat, deci obiectivitatea este maximă.

Mai sunt şi alte beneficii, de exemplu într-un sistem ca acesta dacă doza scrisă cumva depășește limitele standard se primește o avertizare astfel încât trebuie să confirmi, da! Îi dau mai mult pentru că am un motiv, fiecare medic, asistent când iese din tură trebuie să facă un raport și să arate că a îndeplinit toate sarcinile, inclusiv spălarea pacientului, curățarea lui ca să nu mai vorbim de medicaţie.

Avem și o librărie care este inclusă în acest sistm astfel încât poți să consulți direct acolo la patul bolnavului literatura de specialitate atunci când ai o nelămurire. E clar că nu mai putem continua fără această soluție într-o perioadă în care din fericire există multe programe de dotare și modernizare. Înainte nu aveai ce să digitalizezi și m-au întrebat unii acum vreo 10-15 ani, domnule ce să digitalizăm că nouă ne trebuie aparate ca să îngrijim pacientul. Acum, ele există și acest lucru trebuie făcut. Noi suntem în implementare și cu un alt program, să digitalizăm birocrația asta, adică birourile administrative, farmacia aprovizionarea pentru că acest lucru este iarăși extrem de important, va simplifica totul, dispare hârtia în secția ATI, aproape numai avem nevoie deloc de hârtie, doar dacă ni se cere printarea unui document.

Aceste soluții sunt extraordinare și ele sunt combinate tot mai mult cu inteligența artificială, adică primești chiar recomandări de atitudine de la acest sistem care are această capacitate. Trebuie spus că înainte de spitalul nostru există un sistem de digitalizare implementat pe platforma spitalului Fundeni, printr-un alt program, acum noi prin programul POIM dar și celelalte 18 spitale sunt în curs de implementare printr-un alt program al ministerului Sănătăţii.

Camerele de luat vederi nu sunt componentă majoră particulară a digitalizării, există și acum secții
care au camere de luat vederi instalate. Ele pot să facă parte ca un accesoriu al sistemului de digitalizare sau pot să fie ca atare. Ele pot fi utile într-adevăr, desigur respectând toate regulile în ceea ce privește GDPR-ul, respectarea intimității dar ele există, sunt reglementate de lege și cred că sunt utile dar nu vor înlocui niciodată prezența fizică a personalului medical alături de pacient. În schimb însă, atunci când se întâmplă pentru că se întâmplă rar, într-o secție ATI să fie saloanele goale, complet fără personal, când se întâmplă aceste lucruri pot servi ca un sistem de alarmă așa cum există și alte numeroase sisteme de alarmă.”

Investiția financiară totală a proiectului de digitalizare este de de 18.073.779,50 ron.

Sursa foto: facebook Dorel Săndesc.