Sondaj turism: Infrastructura, serviciile prea scumpe și lipsa internetului – principalele nemulțumiri ale turiștilor care vin în Banatul de Munte

O echipă de cercetare formată din studenți și cadre didactice de la programul Administrarea Afacerilor în Turism, Comerț și Servicii, din cadrul Centrului Universitar CUBB Cluj (la Reșița),  Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, coordonată de prof.univ.dr. Gheorghe Popovici a realizat în perioada 11 aprilie 2022-20 iulie 2022 un sondaj privind starea turismului din Caraş Severin.

La jumătatea anului 2022, turismul din județul Caraș-Severin este în perioada de regăsire după pandemia COVID-19. Prin trecerea de la turismul pasiv, sedentar la turismul activ sunt suficiente premise  care pot convinge că turismul din întregul Banat-Montan nu va ajunge niciodată să-şi încheie ciclul de activitate, dimpotrivă, se va dezvolta la un alt nivel de calitate și atractivitate dacă se va ține seama de așteptările potențialilor turiști români și străini.

Începând din data de 11 aprilie 2022 și până în 20 iulie 2022 s-a desfășurat o cercetare exploratorie (online) cu privire la așteptările turiștilor față de Banatul Montan ca destinație turistică și identificarea gradului de cunoaștere a ofertei turistice din județul Caraș-Severin.

Așteptările turiștilor față de Banatul Montan (județul Caraș-Severin și zona Cazanelor Dunării până la Orșova) ca destinație turistică sunt date în diagramele cu rezultate, care sunt într-o continuă dinamică  a cercetării online pe întreg anul 2022, prin accesarea link-ului https://forms.gle/Vk9SHw9AJJBcN3AC8 cu formularul electronic de pe Google Forms.

Structura formularului electronic: Chestionarul cuprinde o serie de 45 întrebări, dintre care:  5 întrebări de identificare, iar 40 întrebări de conținut. Structura chestionarului a fost realizată pe 3 (trei) grupe (secțiuni) de întrebări de conținut care să ducă la rezultatele urmărite pentru atingerea obiectivelor cercetării: motivația de călătorie, atitudinea față de călătorie și vacanțe și gradul de cunoaștere a ofertei turistice din județul Caraș-Severin.

Respondeți: Până în data de 20 iulie 2022 au răspuns la chestionarul online 428 de respondenți dintre care au fost validate răspunsurile de la 415 respondenți (marja de eroare 3%).

Ipotezele de cercetare:

H1: Județul Caraș-Severin are un potențial turistic însemnat dar nu toate resursele turistice latente sunt sau pot deveni atracții turistice;

H2: Turiștii sunt atrași îndeosebi de obiectivele turistice naturale din județul Caraș-Severin;

H3: Gradul de cunoaștere a obiectivelor turistice (naturale și culturale) din județul Caraș-Severin este scăzut.

H4: Facilitățile turistice (de transport, cazare, masă și agrement) reduse și modeste oferite de județul Caraș-Severin influențează negativ dorința de a vizita și a reveni în cele cinci zone turistice: Semenic, Aurora Banatului, Muntele Mic-Poiana Mărului,  Băile Herculane și Clisura Dunării.

H5: In anul 2022 preferințele de călătorie ale turiștilor s-au schimbat față de anul 2021.

Datele de identificare: Întrebările de identificare au vizat atât sexul (M, F), cât  și generația de vârstă din care fac parte respondenții. Totodată, s-a urmărit comportamentul acestora față de odihna pasivă sau activă și dacă își pot permite una sau mai multe vacanțe pe an. 

Din diagramele întrebărilor de identificare Q41, Q42, Q43 și Q44 se poate vedea că disponibilitatea de a răspunde la sondajele online este mai mare din partea persoanelor de gen feminin (65% ) față de genul masculin (numai 35%). Au răspuns la sondaj persoane din toate cele 5 (cinci) generații de vârstă:

  • Generația Z digitals sau hyper-sensibilă (n. după 2000) – 19,9% (83 respondenți);
  • Generația Y millenias sau super-sensibilă (n. 1981-2000) – 51,1% (213 respondenți);
  • Generația X  sensibilă la tehnologia modernă (n. 1961-1980) – 23%  ( 96 respondenți);
  • Generația W oscilantă  față de tehnologia modernă(n. 1941-1960)–4,3% (18 respondenți);
  • Generația V prudentă față de tehnologia modernă  (n.1921-1940)   -1,7% (7 respondenți).

Structura pe sex este rezultatul răspunsurile aleatoare online, predominant au răspuns 65 % femei (266 respondenți) și doar 35 % bărbați (142 de respondenți).

Despre comportamentul și atitudinea față de călătorie, se poate constata un echilibru între respondenții care preferă o odihnă pasivă  (46,7%, 193 respondenți) și cei care caută o odihnă activă (53,3 %, 220 respondenți).

Din cei 417 respondeți care au răspuns la întrebarea Q45 privind veniturile disponibile pentru călătorie, jumătate dintre ei (49,4% -206 respondenți) afirmă că pot face cel puțin o vacanță pe an, 35,6% (148 respondenți) nu-și permit nicio vacanță pe an, iar 15,1 % (63 respondenți) spun că au tot ce le trebuie și fac două și mai multe vacanțe într-un an de zile.

Dacă 70,6% (290 respondenți) dintre turiștii români își planifică călătoria din timp, în mod rațional, 29,4% (121 respondeți) preferă să-și ia deciziile în ultimul moment (last minute), în mod impulsiv.

Rezultatele cercetării:

Rezultatele cercetării au fost preluate din Google Forms după ce au fost înregistrați 428 de respondenți, dintre care au fost valide răspunsurile la 415 respondenți.

  1. Schimbarea preferințelor de călătorie (Q2 comparativ cu Q3)

 Din analiza comparativă a răspunsurilor la întrebările de conținut Q2 și Q3 se poate constata o schimbare radicală a preferințelor de călătorie a turiștilor români în anul 2022 față de anul 2021.

Dacă în anul 2021, din cauza constrângerilor pandemiei COVID-19, majoritatea turiștilor români au preferat să meargă în vacanțe în România (51,7% -215 respondenți), în anul 2022 preferința predominantă este de a petrece o vacanță în străinătate (46,3% -193 respondenți) la care se adaugă cei care spun că vor merge în două sau mai multe vacanțe atât în România, cât și străinătate (5,5% -23 respondenți).  Doar 38,8% (162 respondenți) au afirmat că vor merge în vacanțe numai în România. Există și un procent de 9.4% (39 respondenți) de persoane care spun că nu vor călătorii niciunde în anul 2022,  însă procentul s-a redus la jumătate față de 17,3% în anul 2021.

Este o creștere de aproape 5 ori a numărului de turiști români care preferă să mergă în străinătate pentru a petrece o vacanță, de la 10,3% în anul 2021 la 46,3% în anul 2022. Acestă schimbare de preferințe de călătorie se simte și în județul Caraș-Severin și în întregul Banat Montan, unde în prima parte a anului 2022 au fost foarte puțini turiști.

  1. Motivațiile de călătorie sunt diversificate dar pot fi împlinite în Banatul Montan

O a doua  concluzie care se cristalizează este aceea că turiștii români vor pleca în vacanță în perioada post-pandemie COVID-19 pentru trei motivații principale:

  • Pentru odihnă și relaxare departe de casă, aproape de natură (68,3%, 285 respondenți);
  • Pentru a fi cu familia și cu grupul în locuri însorite (64,5%, 269 respondenți);
  • Pentru a descoperi
  • noi locuri atrăgătoare  (26,1%, 109 respondenți).

Clasificarea motivațiilor turistice, conform recomandărilor Organizației Mondiale de Turism (UNWTO), s-a realizat pe cele 9 grupe de motivații turistice ale turiștilor români și în urma studiului online s-au obținut următoarele valori și procente:

Grupa de motivații turisticeRespondenți
ValoriProcente
Pentru a fi cu familia, grupul sau cuplul în locurile însorite dorite-A,B,C (soare, mare, munte, deșert)26964,5%
Pentru odihnă și relaxare departe de stres și aproape de natură-D,E,F (drumeție în aer liber, peisaj, rezervații)28568,3%
Pentru bucuria și dorința de libertate după un program propriu de vacanță-G, H (viață în sălbăticie și-n locuri virgine)8720,9%
Pentru practicarea unor sporturi pline de adrenalină și aventură-I,J,K (pe/în apă, pe zăpadă, sporturi extreme s.a)378,9%
Pentru a (re)descoperii noi locuri culturale atrăgătoare-L,M,N (muzee, situri, monumente etc.)10926,1%
De dragul unor noi experiențe-O,P (viața la țară, în grupuri etnice, în triburi s.a)4611%
Pentru tratamente-R,S,T (balneare, SPA și Welness de frumusețare și stil de viață sănătos)6315,1%
Pentru a participa la manifestări culturale-U,V,W (științifice, artistice, sportive)204,8%
Pentru a întâlni oameni din alte culturi și civilizații-X,Y,Z (târguri, expoziții, cumpărături, pelerinaje etc.)6114,6%

Industria turistică (hoteluri, pensiuni, agenții s.a) a județului Caraș-Severin va putea surprinde pe potențialii vizitatori dacă oferta HoReCa va ține de aceste motivații turistice, dintre care primele trei sunt împlinite de ce are mai bun Banatul Montan: locuri naturale, pline de răcoare și locuri sălbatice și atrăgătoare.

  1. Atractivitate prin modelul AIDE pentru ca Banatul Montan – destinația turistică 2021 să fie cunoscută

Oricât de frumoase sunt locurile și zonele turistice din județul Caraș-Severin dacă NU sunt cunoscute  totul este în zadar. De aceea, pentru ca Banatul Montan – destinația turistică 2021 să fie cunoscută este necesar ca imaginea turistică să fie construită după modelul AIDE: a atrage atenția, a stârni interesul, a provoca dorința și a trăi experiente de neuitat pline de emoție de către turiști.

Răspunsurile la întrebările Q7, Q8, Q36, Q37 și Q 38 oferă informații utile pentru integrarea județului Caraș-Severin ca destinație turistică în cadrul proiectului-eveniment „Timișoiara 2023 – capitala culturală europeană”. Cultura și turismul au fost mereu strâns legate. Obiectivele turistice culturale, atracțiile și evenimentele culturale constituie o motivație importantă pentru călătorie, iar călătoria generează în același timp cultură.

Principalele criterii intriseci prin care județul Caraș-Severin atrage ATENȚIA sunt (Q7):

  • Unicitatea atracțiilor naturale (68,5%, 280 de respondeți) ale județului Caraș-Severin;
  • Proximitatea (apropierea în timp și spațiu) a județul Caraș-Severin față de Timișoara (41,8%, 171 de respondenți);
  • Autenticitatea atracțiilor culturale (35,7%, 146 de respondenți) ale județului Caraș-Severin.

Pentru obținerea informațiilor și stârnirea INTERESULUI asupra frumuseților naturale și culturale ale județul Caraș-Severin, respondenții au menționat că au ținut seama de  următorii vectori de promovare:

  • Recomandările prietenilor și cunoscuților (59,2%, 244 respondenți);
  • De pe Internet, pe website-uri (54,4%, 224 respondenți);
  • De pe rețelele de socializare (45,1%, 186 respondenți);
  • Din mass-media offline (TV, radio, presa scrisă și online): (27,4%, 113 respondenți)
  • Din reiew-urile online (26,2%, 108 respondenți);
  • De la agențiile de turism (16,7%, 69 respondenți);
  • Prin influenceri online (8,7%, 36 respondenți).
  • Opțiunile sunt date în diagrama Q8:

DORINȚA de călătorie în județul Caraș-Severin și întregul Banat Montan a fost dată de starea pe care au trăit-o turiștii de la un loc necunoscut la un loc atrăgător: „N-am știut nimic de Banat, de județul Caraș-Severin, de Reșița, am venit de dragul experienței!”, „Atâta frumusețe nu am mai văzut!”, sunt afirmații ale turiștilor încântați de ce au văzut în Banatul Montan.  

Este dătătoare de speranțe starea pe care au trăit-o vizitatorii Banatului Montan  pentru integrarea județului Caraș-Severin ca destinație turistică atrăgătoare prin proiectul „Timișoara 2023-capitala culturală europeană”, așa cum se arată în diagrama Q37:

  • De relaxare (31,6%, 130 respondenți);
  • De încântare (28,7%, 118 respondeți);
  • De mulțumire (15,3%, 63 respondenți);
  • De curiozitate (11,2%, 46 respondenți);
  • De satisfacție (10,9%, 45 respondenți).

EXPERIENȚA fiecărui turist care a fost în Banatul Montan este strâns legată de emoțiile trăite, așa cum se arată în diagramele Q36 și Q38:  

  • Pentru 60,5% (244) dintre respondenți a fost o experiență la nivelul așteptat;
  • Pentru 28,3% (114) dintre respondenți a fost o experiență de neuitat, peste așteptări;
  • Pentru 11,2% (45)  dintre respondenți a fost o experiență sub așteptări, afirmând că există loc de mai bine.

Intenția de revenire în viitorul apropiat în județul Caraș-Severin s-a analizat prin emoțiile trăite de către vizitatori. Un procent de 54,4% (223 respondenți) au afirmat că au trăit emoții pozitive și sigur mai revin, iar 40,2% (165 respondenți) au spus chiar că vor revenii însoțiți de prieteni/cunoscuți. Există și un procent de 5,4% (22 respondenți) care au trăit emoții negative și mai mult ca sigur NU vor mai reveni în județul Caraș-Severin.

Așteptări și constrângeri față de turismul din județul Caraș-Severin

Principale așteptări ale respondenților față de o vacanță în județul Caraș-Severin sunt:

  • Să fie o infrastructură turistică bine pusă la punct (68,1%, 282 respondenți);
  • Să fie curățenie, ordine și civilizație (57,2%, 237 respondenți);
  • Să fie un nivel ridicat de siguranță (50,5%, 209 respondenți);
  • Să existe o suprastructură turistică modernă cu semnal telefonic peste întreg teritoriu și acces la Internet (35,3%, 146 respondenți);
  • Să fie localnicii primitori în calitate de gazde (25,6%, 106 respondenți).

Din diagrama Q11 se pot identifica principalele greutăți pe care le-au întâmpinat respondenții în călătoria prin județul Caraș-Severin:

  • Starea proastă a drumurilor și căilor de acces către obiectivele turistice (81,2%, 337 de respondenți);
  • Prețuri exagerate pentru o masă (30,8%, 128 de respondenți);
  • Lipsa semnalului de telefon și de Internet în anumite zone (24,6%, 102 respondenți);
  • Locuri puține de cazare în apropierea obiectivele turistice (26,7%);
  • Imposibilitatea de transport organizat către locurile și obiectivele turistice (19,8%, 82 de respondenți).
  • Lipsa indicatorelor /marcajelor vizibile pe traseele turistice (18,6%, 77 de respondenți).

Călătoriile în județul Caraș-Severin se vor face în principal cu familia (44,6%) și în grup (31,2%). Preferința pentru călătorii în cuplu este de 20%, iar de unul singur ca turist doar de 4%.

Respondenții au afirmat într-un procent de 53,3 % că preferă să fie cazați fie într-o pensiune turistică (44,1%, 183), fie într-o pensiune agroturistică (9,2%, 38), așa cum se arată în diagrama Q34. Este în scădere cererea pentru cazare în hotelurile din județ (23,1%, 96 respondenți). Se caută tot mai mult camparea (13,5%, 56 respondenți) și cazarea în gospodăriile țărănești (6,3%, 26 respondenți). Un procent de 3,9% (16 respondenți) spun că nu doresc cazare.

Potențialii turiști din România sunt dispuși să plătească, per persoană, pentru o zi de vacanță în Banatul Montan (o noapte de cazare cu mic dejun, prânz și cină, transport spre obiectivele turistice și agrement), între 75 și 100 de euro.  Sub 75 de euro li se pare prea ieftin, ceea ce induce ideea de servicii turistice foarte slabe, iar peste 100 de euro, o zi de vacanță este prea scumpă, așa cum se poate vedea în diagrama Q35.  De aceea, peste 30% dintre respondenți și-au exprimat nemulțumirea față de prețurile exagerat de mari din anul 2022, la structurile turistice de cazare și masă din județul Caraș-Severin, pentru o masă per persoană, față de meniul oferit cu trei feluri, care depășesc de multe ori echivalentul în lei, valoarea de 30 de euro.

Dintre cauzele principale care au dus la numărul foarte mic de turiști ce au vizitat județul Caraș-Severin în prima jumătate a anului 2022 am identificat zece:

  • O schimbare însemnată de preferințe de călătorie ale turiștilor români. Față de anul 2021, este o creștere de aproape 5 ori a numărului de turiști români care preferă să mergă în străinătate pentru a petrece o vacanță;
  • Stare proastă a drumurilor și a căilor de acces spre zonele, locurile și obiectivele turistice din județul Caraș-Severin. Într-o analiză preliminară s-au identificat 18 drumuri (naționale și județene) care au creat nemulțumiri pentru turiști;
  • Creșterea exponențială a prețului pe litru de benzină/motorină care au dus la reducerea călătoriilor cu autoturismul pentru a veni în județul Caraș-Severin. Autoturismul este mijlocul de transport preferat (85% din totalul călătoriilor în județ!) de a merge în grup sau în familie prin zonele turistice ale județului Caraș-Severin;
  • Prețurile exagerat de mari pentru o masă față de calitatea meniurilor oferite, la majoritatea unităților turistice de cazare și masă. De fapt, aceste prețuri nu sunt adaptate la realitatea ofertei și a plus valorii serviciilor oferite;
  •  Locuri prea puține de cazare în apropierea obiectivelor turistice din TOP 10 ale județului Caraș-Severin. Există locuri suficiente de cazare în județ (10 000 de locuri), dar aproape jumătate sunt concentrate îndeosebi în zona Băile Herculane;
  •  Lipsa semnalului de telefon și de Internet în anumite zone turistice din județul Caraș-Severin, cum ar fi: zona Clisurii Dunării, de la Baziaș la Berzasca, pe Cheile Nerei, pe Valea Cernei, în zona Secu s.a.
  • Lipsa transportului și  a turismului organizat către locurile și obiectivele turistice pentru a fi îndeplinit criteriul  extrinsec de proximitate în timp și spațiu de la locul de cazare la obiectivul turistic;
  •  O ospitalitate a „gazdelor” care lasă un gust dulce-amar pentru vizitatorii județului din Caraș-Severin prin modelul de afaceri în turism „le iau banii și nu-mi pasă de goști” dacă la anul mai vin sau nu;
  •  Lipsa facilităților de agremet din județul Caraș-Severin. Turiștii care vin se întreabă mereu: „Ce fac eu în 3, 5, 7 zile aici în zonă?” Este nevoie de investiții nu numai în clădiri pentru cazare, ci și în ceea ce turiștii pot descoperi în jurul pensiunilor/hotelurilor sau a altor unități de cazare și în organizarea de evenimente culturale, îndeosebi tradiționale și autentice, sub conceptul „O zi de …”, într-o combinație armonioasă cu cele moderne de tip „wow” cu artiști cunoscuți și la modă;
  • Lipsa unui calendar al evenimentelor culturale bine planificat pe întreaga perioadă a anului calendaristic pentru ca sezonul turistic, acum prea scurt, să fie prelungit pe 8-10 luni de activitate. 

Numai ținând seama de aceste așteptări ale turiștilor și de constrângerile (greutățile) întâlnite, industria turistică a județului Caraș-Severin poate veni cu oferte creative și atrăgătoare pentru a face din Banatul Montan (județul Caraș-Severin și zona Cazanelor Dunării până la Orșova) o destinație turistică căutată în cadrul evenimentului „Timișoara 2023-capitală culturală europeană”.

De același autor

Related Articles