Scandalul pe tema impozitelor locale pentru firme continuă: IOAN CRINA versus IOAN POPA

Viceprimarul cu atribuţii de primar, Ioan Crina anunţă printr-un comunicat de presă că afirmațiile omului de afaceri, Ioan Popa, potrivit cărora ar fi plătit la bugetul local suma de 100 de miliarde de lei, nu sunt reale:

Articol editat de Radio Resita, 30 ianuarie 2016, 11:32 / actualizat: 31 ianuarie 2016, 13:50

Impozitele pe clădiri, colectate de la toate persoanele juridice în anul 2015, se situează în jurul valorii de 65% din suma de 100 de miliarde de lei vechi amintită de Ioan Popa, iar pentru societatea, la care făcea referire, a achitat impozit la bugetul local, având o valoare de peste 100 de ori mai mică faţă de valoarea declarată.

Cu privire la afirmațiile evaluatorului Havrileți, Ioan Crina menționează că impozitele nu se pot modifica în cursul anului fiscal 2016, fapt prevăzut în Legea nr. 227 privind Codul fiscal, art. 461, alin. 8. unde se stipulează:

Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În urma comunicatului de presă remis de viceprimarul municipiului Reşiţa, omul de afaceri Ioan Popa a trimis un drept la replică:

Primăria Reșița a emis un comunicat de presă ce face referire la cuantumul impozitelor și taxelor plătite de compania Pangram S.A. Reșița. Pentru clarificare doresc să informez că taxele plătite anual de companie nu se referă strict la impozitul pe terenuri și clădiri. Firma pe care o reprezint plătește peste 100 de miliarde (lei vechi) pe an taxe, reprezentând impozite pe clădiri, TVA, impozite pe salarii și venituri, fără a pune la socoteală impozitele pe profit. Din aceste sume o bună parte se întoarce prin repartiție la bugetul local al Reșiței.

Ioan Popa a mai precizat că declarația din timpul ședinței de Consiliu Local a fost făcută pentru a legitima calitatea de contribuabil important, în susținerea demersului privind reducerea impozitului pe clădirile cu destinație nerezidențială.

Evident, clarificările administrației publice locale sunt rău intenționate, având un scop precis: defăimarea. Consider că implicarea unei instituții publice în astfel de acțiuni nu este potrivită.

***

Modificarea impozitului pe clădiri stipulată în noul Cod fiscal a stârnit nemulţumirea oamenilor de afaceri din Reşiţa, care afirmă că acesta a crescut de 10 de ori faţă de cel de anul trecut pentru anumite forme de activităţi economice.

Este vorba în special de clădirile de rezidenţă în care se desfăşoară activităţi economice, care nu aveau un impozit diferenţiat faţă de cele care erau doar pentru locuit, dar şi de spaţiile industriale.
Omul de afaceri Ioan Popa a declarat cu hotărâre: „De la 0,1% pe nerezidenţiale v-aţi dus la 1%, v-aţi dus de 10 ori în sus. Nu poţi să ceri unui contribuabil să plătească de 10 ori mai mult de la un an la altul. Punct.”
Totodată s-a schimbat şi baza de impozitare pentru spaţiile în care se desfăşoară activităţi economice.

Expertul evaluator Cristian Havrileţi a explicat că până anul trecut evaluatorul dădea valori de piaţă diferite pentru acelaşi spaţiu la Reşiţa, la Timişoara sau la Bucureşti.

„De anul acesta însă, metoda de evaluare s-a schimbat iar valoarea de impozitare este diferită de cea de piaţă şi este egală în toată România. Asta însemnă că valoarea de impozitare a imobilului de la Reşiţa, de la Timişoara sau de la Bucureşti, este aceeaşi”– a spus Havrileţi.

De aceea, la ultima şedinţă de consiliu local  s-a solicitat scăderea procentului adoptat de consilierii locali reşiţeni, de 1,3%, mai mare decât cel de la Bucureşti.

Viceprimarul cu atribuţiuni de primar Ioan Crina a replicat că el nu crede că un om normal la cap  poate să spună că valoarea de impozitare a unei clădiri din Bucureşti este egală cu una de la Mociur. „Eu refuz să cred treaba asta” – a afirmat Ioan Crina.
Totodată acesta  a refuzat  să ia în calcul posibilitatea scăderii procentului de impozitare  arătând că aceste sume se constituie venituri la bugetul local care se întorc într-un fel sau altul la cetăţenii care l-au plătit, fie sub formă de subvenţii, fie sub forma unor alt fel de facilităţi. „Dacă modificarea s-ar face în modul dorit de oamenii de afaceri, Primăria ar pierde la buget peste 1 milion de euro” – a  spus viceprimarul Reşiţei.
Totodată, a mai spus Ioan Crina, pentru orice modificare a impozitului, legea prevede că  aceasta nu se poate face în cursul acestui an, ci eventual doar de anul viitor.
Deci, indiferent de proteste şi păreri, impozitele rămân neschimbate.(Daniela Tudor)