[FOTO] Revoluţia maghiară de la 1848 marcată în Banatul de Munte

Cu ocazia uneia dintre cele trei sărbători naționale ale Ungariei, Ziua declanșării revoluției pașoptiste, membrii Asociației Culturale „Platanus” din Reşiţa au desfăşurat o serie de activități în Banatul de Munte.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 15 martie 2019, 16:30 / actualizat: 18 martie 2019, 9:11

Miercuri, 13 martie s-au deplasat la Rusca Montană unde au depus coroane şi jerbe de flori la mormântul și casa părintească a revoluţionarului local Maderspach Carol.

Joi, 14 martie acţiunile au continuat la Oravița, pe frontispiciul Casei Spilka în care s-a născut şi a locuit Mihalik Kalman – compozitorul imnului secuiesc, iar în după-amiaza zilei, la monumentele ridicate în cinstea revoluționarilor de la 1848 din Bocșa.

Vineri, 15 martie la Casa de Cultură Maghiară din Reşiţa au fost depuse jerbe de flori la placa comemorativă din incinta instituţiei în amintirea poetului patrioţilor maghiari, Petőfi Sándor – iniţiatorul revoluţiei maghiare în Ungaria, urmată de un program cultural, susţinut de grupul vocal „Hovirag” dedicat acestui eveniment.

Ladislau Kun – preşedintele Asociaţiei Culturale „Platanus” pentru Radio Reşiţa:

„Cea ce reprezintă 15 martie pentru unguri, înseamnă şi pentru celelalte naţiuni pentru că în 1848 toată Europa a fost în revoluţie. Noi maghiarii sărbătorim aceasta deoarece în urma revoluţiei contra imperiului habsburgic, poporul ungar şi-a câştigat nişte drepturi, în urma unor sacrificii destul de mari. Acţiunile Asociaţiei „Platanus” au început la Oraviţa unde am depus două coroane de flori în casa în care a locuit poetul revoluţionar Arany Janos şi la casa memorială Mihalik Kalman, apoi la Rusca Montană în cimitir şi la Bocşa la cele două obeliscuri. Astăzi la Casa de Cultură Maghiară am depus jerbe de flori la placa memorială Petőfi Sándor – iniţiatorul Revoluţiei de la 1848 din partea maghiară. Corul „Ghiocelul” a prezentat un program de cântece specifice acestei perioade, după care toţi participanţii au luat parte la o agapă frăţească”.

(Hardy Cvoica)