Primăriile cărăşene nu pun prea mare preţ pe arhive
„Prin realizarea evidenţei documentelor la nivelul arhivei unităţilor administrativ teritoriale vor putea fi utilizate informaţii despre perioada Marelui Război, criza economică dintre anii 1929-1933, a doua conflagraţie mondială, perioada legionară, instaurarea regimului comunist, deportarea din Basarabia şi Bucovina, a germanilor în URSS, a ţiganilor în Transnistria sau a chiaburilor în Bărăgan, electrificarea satelor, intrarea în întovărăşirile agricole, zootehnice sau pomicole, înfiinţarea şi funcţionarea GAC-urilor şi a CAP-urilor, reformele agrare din 1921 şi din 1945, cotele obligatorii sau agricultura în comunism”, a mai spus Ovidiu Roşu.
Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul Legii 16/1996, republicate, se înţeleg: actele oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memoriile, manuscrisele, proclamaţiile, chemările, afişele, planurile, schiţele, hărţile, peliculele cinematografice şi alte asemenea mărturii, matricile sigilare, precum şi înregistrările foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.
Articol editat de Sebastian Dragomir, 16 decembrie 2015, 09:49
Arhivele mai multor primării din Caraș-Severin sunt prost gestionate. Sunt multe administrații locale care nu au predat documentele cu valoare istorică şi ştiinţifică aparţinând Fondului Arhivistic Naţional al României la Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale. Directorul Serviciului, Ovidiu Roşu, le-a nominalizat şi a atras atenţia că aceste arhive sunt extrem de importante pentru cetăţeanul de rând. „Primăriile comunelor Berzasca, Brebu Nou, Ciuchici, Ciudanoviţa, Dalboşeţ, Gârnic, Goruia, Lăpuşnicel, Lăpuşnicul Mare, Naidăş, Pojejena, Sicheviţa, Şopotul Nou şi Vermeş nu au predat deloc documentele cu valoare istorică şi ştiinţifică.
„Prin realizarea evidenţei documentelor la nivelul arhivei unităţilor administrativ teritoriale vor putea fi utilizate informaţii despre perioada Marelui Război, criza economică dintre anii 1929-1933, a doua conflagraţie mondială, perioada legionară, instaurarea regimului comunist, deportarea din Basarabia şi Bucovina, a germanilor în URSS, a ţiganilor în Transnistria sau a chiaburilor în Bărăgan, electrificarea satelor, intrarea în întovărăşirile agricole, zootehnice sau pomicole, înfiinţarea şi funcţionarea GAC-urilor şi a CAP-urilor, reformele agrare din 1921 şi din 1945, cotele obligatorii sau agricultura în comunism”, a mai spus Ovidiu Roşu.
Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul Legii 16/1996, republicate, se înţeleg: actele oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memoriile, manuscrisele, proclamaţiile, chemările, afişele, planurile, schiţele, hărţile, peliculele cinematografice şi alte asemenea mărturii, matricile sigilare, precum şi înregistrările foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.
(Sebastian Dragomir)
