Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de întreaga suflare este ținut cu strictețe de credincioșii ortodocşi şi greco-catolici în întreaga lume.
Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșeşte la 25 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie.
În cele 40 de zile, cei care postesc se pot hrăni doar cu produse vegetale, fără carne şi produse lactate, iar în toate zilele de sâmbătă şi duminică au dezlegare la peşte. Postul Crăciunului, numit și al Sfântului Martin ori Postul Ignatului, sau Advent, este o perioadă precedentă Crăciunului care variază de la patru la șase săptămâni aproximativ, în funcție de rit și loc.
Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc şi ultimul din cel civil. Conform tradiției, este unul al bucuriei, pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării marelui Praznic al Naşterii Domnului.
Care este însă scopul postului şi rolul acestuia în viaţa fiecărui credincios, de ce posteşte omul am aflat de la pr. Petru Berbentia – parohul Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din cartierul reşiţean Lunca Bârzavei:
„Postul însemnează defapt o reţinere. Nu toţi cei care nu consumă carne sunt postitori. Postul trebuie să opereze în fiecare suflet o schimbare. Dacă nu te face mai bun, mai înţelegător faţă de semenii tăi, mai aproape de rugăciune; dacă Postul nu te transformă atunci rămâne doar un regim alimentar. Aş spune că e o perioadă în care trebuie să ne curăţăm ieslea sufletului, să scoatem afară paiele murdare, să aşternem aşternut nou pentru al primi pe Hristos aşa cum se cuvine atunci când se naşte pentru a noastră mântuire.”
Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seara zilei de 14 noiembrie, așa cum se întâmplă în acest an.
În acest post se obișnuiește că toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea, miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin.
În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peşte și vin.
Conform tradiției, stabilite cu timpul în Biserică, Postul Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.
Postul Crăciunului aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia, creştinii de astăzi nu o mai fac.
Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consumă untdelemn și vin, iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie roșie atunci se face dezlegarea și la peste.
În ultima zi a Postului Crăciunului, data de 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, credincioşii aşteaptă preotul să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, în felul acesta cinstind marea sărbătoare care va să vină.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seară și doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.
Se face dezlegarea la peşte pe când Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.
De asemenea, credincioșii pot mânca peste în zilele de luni, miercuri și vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria respectivă. (Hardy Cvoica)
Sursa foto: a1.ro