„Morile de la Rudăria” – o carte-document despre un patrimoniu unic al României

Pasiune, muncă de teren și cercetare intensă în arhive – acestea sunt elementele care au stat la baza volumului „Morile de la Rudăria”, semnat de Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

Articol editat de Cristina Corocan, 1 martie 2025, 18:57 / actualizat: 4 martie 2025, 9:56

Cartea, ce a fost lansată vineri, 28 februarie la Eftimie Murgu oferă o perspectivă inedită asupra celui mai mare complex mulinologic din România, format din 25 de mori de apă, și aduce la lumină detalii istorice, tehnice și culturale despre acestea.

O cercetare de cinci ani despre moștenirea mulinologică a Rudăriei

„Este o carte de care sunt foarte mândru. A reprezentat o muncă foarte intensă în ultimii cinci ani, iar în ultimul an am avut o documentare aprofundată în arhivele din Caransebeș, Timișoara și Severin, pentru a găsi informații despre istoria acestor mori. Cea mai mare provocare a fost să identificăm când au fost construite, de către cine și cum de s-au păstrat până în prezent”, a explicat Radu Trifan.

Deși nu există dovezi scrise clare privind anul exact al construcției morilor, autorul a reușit să adune informații esențiale atât din arhive, cât și din poveștile localnicilor.

„Multe generații au dispărut, iar odată cu ele s-au pierdut și mărturii valoroase. Sper că prin această carte am reușit să surprind câteva povești esențiale pentru istoria acestui loc”, a mai adăugat Trifan.

Un sistem de proprietate unic – „rândaș comun”

Printre aspectele inedite prezentate în carte se numără și modul în care morile de apă au fost transmise din generație în generație.

„Un concept fascinant este cel de rândaș comun. Proprietatea asupra morilor nu era de tip clasic, ci se împărțea în timp: un rând însemna 24 de ore de utilizare a morii. Astfel, localnicii dețineau dreptul asupra timpului de măcinat, nu asupra clădirii propriu-zise. Deși acest tip de proprietate nici nu mai există în legislația actuală, el s-a păstrat la Rudăria până în zilele noastre”, a explicat autorul.

Porumbul „pripitor” și tradiția locală a măcinatului

Cartea nu se limitează doar la descrierea tehnică a morilor, ci explorează și legătura lor cu gastronomia locală.

„Un detaliu extraordinar este porumbul pripitor, un soi vechi, adaptat de rudăreni de-a lungul timpului. Acesta este cel mai potrivit pentru coleșă, mămăliga tradițională din zonă. Am avut ocazia să gust coleșa preparată cu făină de porumb local și nu se compară cu cea obținută din porumb obișnuit”, a spus Radu Trifan.

Un semnal de alarmă pentru viitorul morilor

Deși morile de la Rudăria au reușit să supraviețuiască timpului, viitorul lor este incert. Autorul trage un semnal de alarmă privind necesitatea implicării comunității și a autorităților pentru conservarea acestui patrimoniu unic.

„Cartea este, de fapt, și un apel la acțiune. Morile trebuie protejate cu orice preț! Asociația Acasă în Banat a făcut tot ce a putut, dar localnicii nu mai au resurse financiare sau tehnice pentru a le întreține. Instituțiile abilitate trebuie să intervină pentru protejarea acestui fenomen unic în sud-estul Europei”, a subliniat Trifan.

Un patrimoniu care trebuie păstrat

Lansarea volumului „Morile de la Rudăria” reprezintă nu doar o descoperire istorică și etnografică, ci și un pas important în conștientizarea valorii acestui patrimoniu. Moștenirea rudărenilor, tradiția măcinatului la morile de apă și poveștile acestor locuri nu trebuie uitate, ci protejate și transmise mai departe.

Lucrarea beneficiază și de contribuția lui Florin Streza, mulinolog și muzeograf la Muzeul ASTRA Sibiu, care a participat la cercetarea pe teren.

„Am revenit la Rudăria de mai multe ori, am intervievat săteni, foști primari, viceprimari și am stat de vorbă cu persoane în vârstă, care își amintesc aceste mori din anii ’60-’70. Spre deosebire de alte zone din țară, unde morile au fost distruse, aici oamenii au ținut la tradiție și sper să o păstreze și pe viitor”, a precizat Florin Streza.

Moștenitorii morilor de la Rudăria – localnicii care le păstrează în viață

Aceste mori de apă sunt parte din viața de zi cu zi a localnicilor, care au grijă de ele și le transmit mai departe, din generație în generație.

Rândașii – păstrătorii unei tradiții vechi de secole

La Rudăria, dreptul de proprietate asupra morilor nu se transmite prin acte, ci printr-un sistem tradițional numit „rândul la moară”, păstrat din tată în fiu.

„Pentru mine, aceste mori sunt emblema localității noastre și trebuie să le păstrăm. Sper ca și generațiile viitoare să le prețuiască la fel cum am făcut-o noi”, spune Dănilă Dobren, fost primar al comunei cărășene,100% implicat în echipa de documentare a volumului.  

Sistemul rândașilor funcționează astfel: fiecare familie deține un rând la moară, ceea ce înseamnă dreptul de a o folosi pentru o anumită perioadă de timp.

Morile, întreținute de localnici cu propriile mâini

De-a lungul anilor, multe dintre mori au avut nevoie de reparații. Localnicii nu au așteptat ajutor din exterior, ci s-au mobilizat pentru a le reconstrui.

„În 1994, am refăcut Moara Viloanea, care fusese abandonată și distrusă. Am construit-o alături de alți morari și rândași, iar astăzi este din nou funcțională. Tot cu mâinile noastre am refăcut și Moara de Piatră”, povestește Dănilă Dobren.

Munca la întreținerea morilor nu se oprește niciodată, iar anul acesta, localnicii promit că le vor repara pe cele care au probleme.

„Acum sunt 22 de mori funcționale, iar patru mai au nevoie de reparații. Vă promit că, dacă veniți la vară, le veți vedea pe toate în stare bună, pentru că mă ocup personal de ele”, adaugă Dobren.

Făina măcinată la moară – un gust de altădată

Pentru localnici, moara nu este doar o construcție istorică, ci un element esențial al traiului de zi cu zi.

„Făina măcinată la moara de piatră nu se compară cu cea obținută la moara electrică. Cea de la moara electrică este arsă și nu are niciun gust. Noi folosim doar făină naturală, măcinată așa cum se făcea de sute de ani”, spune Lazăr Șuta, tâmplar și unul dintre meșterii care au reconstruit mai multe mori din zonă.

Rudăria atrage tot mai mulți oameni din afara satului

Frumusețea și autenticitatea morilor de la Rudăria au început să atragă nu doar turiști, ci și oameni care vor să se stabilească aici.

„Au venit oameni din Germania și și-au cumpărat case în sat. S-au îndrăgostit de locurile astea și de liniștea de aici”, spune Doblen.

În ciuda scăderii populației din comună, tradiția morilor continuă să fie o parte esențială a identității locale.

O invitație la Rudăria

Localnicii își doresc ca tot mai mulți oameni să descopere acest loc unic.

„Veniți să vedeți morile, să gustați din mâncarea noastră tradițională și să descoperiți un patrimoniu care merită păstrat! Odată ce ajungeți aici, nu veți mai vrea să plecați”, încheie Dănilă Dobren.

Primarul comunei Eftimie Murgu, Mihai Otiman, subliniază importanța morilor de la Rudăria pentru comunitate și eforturile depuse pentru întreținerea lor.

„Aceste mori sunt simbolul satului nostru, iar oamenii le consideră o moștenire valoroasă, la fel ca pământul. Dreptul de a folosi moara, cunoscut sub numele de „rând la moară”, se transmite din generație în generație. Chiar și atunci când se vinde o casă, aceasta este de obicei cumpărată împreună cu rândul la moară, iar rândurile mai mari sunt cele mai căutate,” a explicat edilul. Oamenii din sat sunt tot mai puțini, iar cei care mai sunt au îmbătrânit. Așa că mare parte din responsabilitatea întreținerii morilor a rămas în seama primăriei. Am reușit să reconstruim o moară de la temelii, am refăcut un iaz și am pregătit materiale pentru restaurarea altor două mori. De asemenea, lucrăm la refacerea unui iaz distrus de viitura din toamna anului trecut. Avem multe de făcut, dar ne străduim să păstrăm acest patrimoniu viu”, a declarat Mihai Otiman.

În ceea ce privește gastronomia locală, primăria sprijină promovarea produselor tradiționale realizate din făina măcinată la moară.

„Toți cei din zonă folosesc făina obținută la morile noastre. Chiar și la acest eveniment am pregătit mălai autentic, făcut exact așa cum se face doar la Rudăria. Aceste produse sunt parte din identitatea noastră și trebuie păstrate”, a adăugat primarul.

În final, Mihai Otiman îi îndeamnă pe toți cei care nu au vizitat încă zona să descopere frumusețea și autenticitatea locului.

„Dacă vreți să retrăiți gustul copilăriei, să descoperiți tradițiile noastre și să vedeți un peisaj de poveste, veniți la Rudăria! Aici, morile încă funcționează, iar oamenii sunt gata să vă primească cu brațele deschise”, a transmis primarul comunei Eftimie Murgu.

Gastronomia tradițională – o atracție în jurul morilor

Moara nu este doar un simbol, ci și o parte esențială a vieții de zi cu zi, iar produsele realizate din făina măcinată la morile din Rudăria au un gust aparte.

„Întotdeauna, porumbul măcinat la morile de la Rudăria este vedeta, iar noi ne mândrim cu acest plus pe care îl are comuna noastră. Tot ceea ce oferim aici – zacuscă, brânză, prăjituri, mălai – provine din producția proprie, sub atestatul de punct gastronomic local”, spune Maria Craia, localnică din Eftimie Murgu, care deține un punct gastronomic local.

La evenimentele organizate în zonă, vizitatorii pot gusta preparate tradiționale gătite cu ingrediente locale.

„Am pregătit, ca de obicei, preparate sănătoase: pastă de jumări, pâine de mălai – o noutate, dar o reușită, prăjitură cu mere, prăjitură cu urdă, mălai simplu cu brânză, pâine integrală, zacuscă, toate din gospodăria noastră. Ne dorim să promovăm aceste produse și să le oferim celor care ne vizitează un gust autentic al zonei noastre”, adaugă Maria Craia.

În plus, se pregătesc evenimente speciale pentru promovarea gastronomiei locale.

„Ne propunem ca în weekendul prelungit de 1 mai să organizăm un nou eveniment în care turiștii să poată savura preparatele noastre tradiționale. Valea Almăjului are un potențial uriaș și vrem să arătăm tuturor bogăția gastronomică a acestei zone”, spune Maria Craia.

Tipărirea volumului ”Morile de la Rudăria”  a fost posibilă datorită Ordinului Arhitecților din România, prin timbrul de arhitectură.

Acest volum este al doilea dedicat patrimoniului mulinologic de către Radu Trifan, primul fiind „Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș-Severin”, publicat în 2023. De la înființarea Asociației Acasă în Banat în 2018, organizația a derulat acțiuni constante pentru conservarea și promovarea acestor monumente tehnice, inclusiv prin reparații și repunerea în funcțiune a morilor de apă.

Până acum, echipa de voluntari a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat, iar din 2022, asociația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society).

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro