Ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer: Ariile protejate nu sunt o ameninţare asupra potenţialului de dezvoltare
Pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei sunt numeroase comunităţi locale, care trebuie ajutate să se dezvolte, fără a le fi afectat specificul:
„Prezenţa unui parc naţional este un mare avantaj pentru comunităţile locale, pentru că se poate folosi această oportunitate a parcului naţional ca un magnet în atragerea diverselor activităţi economice de impact redus asupra mediului respectiv…, putem vorbi de ecoturism, de mici meşteşugari, lucruri care să valorifice specificul local – şi aici e vorba de o zonă cu un peisaj extraordinar, cu o biodiversitate deosebită – dar şi specificul cultural şi tradiţional, pentru că e important să păstrăm aceste lucruri şi pentru generaţiile care vin! Din păcate, cred că în România, la modul general, existenţa ariilor naturale şi a ariilor protejate e percepută de multe ori de comunitatea locală ca şi o ameninţare asupra potenţialului de dezvoltare, dar eu o văd exact invers, ca o oportunitate, dar oportunitatea aceasta trebuie bine gândită, trebuie şi cetăţenii, şi autorităţile să fie bine informaţi, să aibe eventual schimburi de experienţă cu alte părţi din ţară sau chiar din străinătate!… Chiar există şi programe de finanţare, inclusiv anul acesta, prin Ministerul Mediului şi prin Administraţia Fondului de Mediudeschidem o linie de finanţare pentru protecţia biodiversităţii, pentru dezvoltare durabilă la nivel local, pentru ecoturism„, ne-a declarat ministrul mediului.
Desigur, se aşteaptă ca şi parcurile naţionale din România să fie aducătoare de venit, asemenea parcurilor similare din străinătate, recunoscute prin potenţialul lor turistic, precum Yellowstone, Massai Mara sau Serengeti. „România a făcut paşi importanţi în partea de dezvoltare a unei reţele de arii protejate, 25 la sută din suprafaţa României fiind acum o formă sau alta de arie protejată! Întâmplător, mai la începutul carierei mele, în urmă cu 15 ani, eu am lucrat în programul-pilot de dezvoltare a primelor administraţii de parcuri naţionale…, până la acea vreme vorbeam de 3 parcuri, acum avem 22 de parcuri naţionale doar în administrarea RNP şi alte câteva administrate de alţi administratori… Sigur, lucrurile – ca orice lucru la început de drum – nu sunt întotdeauna perfecte, se pot face multe pentru a se îmbunătăţi şi aş vrea să văd acum exact o evaluare de etapă şi să stabilim mai departe ce alte direcţii de evoluţie pot exista!”, a precizat în exclusivitate pentru RADIO ROMÂNIA REŞIŢA Cristiana Paşca Palmer – ministrul mediului din România.
Articol editat de Mirabela Afronie, 11 august 2016, 17:48 / actualizat: 12 august 2016, 17:19
„Am venit aici pentru a avea o discuţie cu administratorii parcurilor naţionale din această zonă extraordinară pe care o are România! Este o întâlnire de lucru, pentru că am vrut să văd la faţa locului cu ce probleme se confruntă, de ce fel de susţinere au nevoie atât din partea mea şi a ministerului, cât şi din partea altor autorităţi ale statului şi să vedem în mod operativ cum putem adresa aceste probleme pe care le au şi să le soluţionăm cât mai rapid!”, ne-a precizat Cristiana Paşca Palmer.
Pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei sunt numeroase comunităţi locale, care trebuie ajutate să se dezvolte, fără a le fi afectat specificul:
„Prezenţa unui parc naţional este un mare avantaj pentru comunităţile locale, pentru că se poate folosi această oportunitate a parcului naţional ca un magnet în atragerea diverselor activităţi economice de impact redus asupra mediului respectiv…, putem vorbi de ecoturism, de mici meşteşugari, lucruri care să valorifice specificul local – şi aici e vorba de o zonă cu un peisaj extraordinar, cu o biodiversitate deosebită – dar şi specificul cultural şi tradiţional, pentru că e important să păstrăm aceste lucruri şi pentru generaţiile care vin! Din păcate, cred că în România, la modul general, existenţa ariilor naturale şi a ariilor protejate e percepută de multe ori de comunitatea locală ca şi o ameninţare asupra potenţialului de dezvoltare, dar eu o văd exact invers, ca o oportunitate, dar oportunitatea aceasta trebuie bine gândită, trebuie şi cetăţenii, şi autorităţile să fie bine informaţi, să aibe eventual schimburi de experienţă cu alte părţi din ţară sau chiar din străinătate!… Chiar există şi programe de finanţare, inclusiv anul acesta, prin Ministerul Mediului şi prin Administraţia Fondului de Mediudeschidem o linie de finanţare pentru protecţia biodiversităţii, pentru dezvoltare durabilă la nivel local, pentru ecoturism„, ne-a declarat ministrul mediului.
Desigur, se aşteaptă ca şi parcurile naţionale din România să fie aducătoare de venit, asemenea parcurilor similare din străinătate, recunoscute prin potenţialul lor turistic, precum Yellowstone, Massai Mara sau Serengeti. „România a făcut paşi importanţi în partea de dezvoltare a unei reţele de arii protejate, 25 la sută din suprafaţa României fiind acum o formă sau alta de arie protejată! Întâmplător, mai la începutul carierei mele, în urmă cu 15 ani, eu am lucrat în programul-pilot de dezvoltare a primelor administraţii de parcuri naţionale…, până la acea vreme vorbeam de 3 parcuri, acum avem 22 de parcuri naţionale doar în administrarea RNP şi alte câteva administrate de alţi administratori… Sigur, lucrurile – ca orice lucru la început de drum – nu sunt întotdeauna perfecte, se pot face multe pentru a se îmbunătăţi şi aş vrea să văd acum exact o evaluare de etapă şi să stabilim mai departe ce alte direcţii de evoluţie pot exista!”, a precizat în exclusivitate pentru RADIO ROMÂNIA REŞIŢA Cristiana Paşca Palmer – ministrul mediului din România.
Paul-Sever SMADU
