Mai mult de patru decenii de la trecerea în eternitate a simbolului culturii germane din Banatul montan, culegătorul de folclor, povestitorul şi pedagogul prof. Alexander Tietz se împlinesc astăzi, 10 iunie 2021.

An de an în Cimitirul nr. 5 din Reșița, cu acest prilej, membrii Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin depun coroane de flori la mormântul etnografului, scriitorului și pedagogului reșițean Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898 – † 10 iunie 1978).

Amintim că, astăzi două mari instituţii de cultură din Reşiţa poartă numele etnografului, scriitorului și pedagogului reșițean Alexander Tietz, Biblioteca germană „Alexander Tietz” şi Colegiul Naţional „Diaconovici-Tietz”.

Cu prilejul evenimentului comemorativ, la Biblioteca Germană, care îi poartă numele, a fost organizată o expoziție documentară.

***

Alexander Tietz și familia saTabelă cronologică:

  • În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei;
  • La 19 august 1829 s-a născut la Bocşa Montană Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița;
  • La 19 mai 1833 s-a născut la Alt-Kalken (Boemia) Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 26 aprilie 1912 în Timișoara;
  • La 28 octombrie 1833 s-a născut la Párdány (Torontal) Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 25 iulie 1917 în Reșița;
  • La 24 septembrie 1836 s-a născut la Bocşa Montană Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița;
  • La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz;
  • La 23 ianuarie 1863 s-a născut la Viena Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici;
  • În anul 1877  a venit la Reșița ca proaspăt învățător Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
  • La 28 august 1882 s-au căsătorit la Reșița Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz;
  • Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu localitățile de apariție Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 – 1892;
  • Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română;
  • La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei la Reșița Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz;
  • Alexander Tietz a urmat în perioada 1905 – 1908 cursurile școlii primare la Reșița;
  • La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic;
  • Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara cu diploma de bacalaureat la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel);
  • Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920;
  • În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin;
  • Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
  • La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană;
  • La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor;
  • Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
  • În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german;
  • La 3 aprilie 1930 a murit la Reșița Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
  • La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița;
  • La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit la Timișoara Alexander Tietz și Stella Maria Simic;
  • Alexander Tietz a debutat în limba română în anul 1939 cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”;
  • Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939;
  • Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan;
  • La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz;
  • La Editura Tineretului din București a apărut în1956 prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”);
  • La 7 iulie 1956 a murit la Reșița Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz;
  • În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”);
  • Alexander Tietz s-a pensionat în 1959;
  • La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch;
  • La Editura pentru Literatură a apărut în anul 1967 cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”);
  • În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“;
  • În anul 1974 a apărut la Editura „Kriterion“ din București cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri;
  • La 10 iunie 1978 a murit în urma unui accident de circulație Alexander Tietz și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni;
  • În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz;
  • La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
  • La 26 decembrie 1997 a murit la Reșița Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz;
  • În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla;
  • În anul 1999 Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” ca fiind cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan;
  • La 29 martie 1999 i s-a atribuit printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31) Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”.  Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz;  
  • Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, de a i se conferii lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii germane „Alexander Tietz”;
  • În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
  • În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul al unei personalități germane din Banatul Montan.