Locurile Sfinte din Ierusalim, redeschise după 41 de zile

După 41 de zile de restricții și acces limitat, Locurile Sfinte din Ierusalim au fost redeschise joi, 9 aprilie 2026 odată cu intrarea în vigoare a armistițiului dintre Israel și Iran.

Articol editat de Oana Nicolae, 9 aprilie 2026, 21:33

Reluarea accesului la cele mai importante spații religioase din Orașul Vechi este privită ca unul dintre primele semne concrete ale revenirii la o relativă normalitate într-o regiune profund marcată de conflict și tensiuni geopolitice.

Redeschiderea vine după perioada de închidere decisă în contextul escaladării conflictului izbucnit pe 28 februarie, în urma loviturilor israeliano-americane asupra Iranului.

Redeschidere simbolică pentru cele trei mari religii monoteiste

Locurile Sfinte din Ierusalim au o importanță majoră pentru islam, iudaism și creștinism. Este vorba despre moscheea Al-Aqsa, Zidul Plângerii și Biserica Sfântului Mormânt, toate situate în Orașul Vechi din Ierusalimul de Est.

În primele ore ale dimineții, câteva mii de credincioși musulmani au participat la rugăciunea de la moscheea Al-Aqsa, sub măsuri sporite de securitate. Pentru mulți dintre cei prezenți, momentul a fost încărcat de emoție, având în vedere semnificația spirituală profundă a locului.

După încheierea rugăciunii, forțele de ordine au reorganizat accesul pe esplanadă pentru a permite intrarea credincioșilor evrei.

Esplanada Moscheilor rămâne un punct sensibil

Zona este cunoscută de musulmani drept Esplanada Moscheilor, iar de evrei drept Muntele Templului. Locul este unul dintre cele mai sensibile puncte religioase și politice din Ierusalim.

Conform regulilor aflate în vigoare, non-musulmanii pot vizita spațiul doar în anumite intervale orare și fără a desfășura ritualuri religioase.

Această redeschidere are loc într-un context încă fragil, în care autoritățile israeliene încearcă să mențină echilibrul într-o zonă cu o puternică încărcătură istorică și simbolică.

Prima slujbă la Biserica Sfântului Mormânt după mai bine de o lună

În paralel, la Biserica Sfântului Mormânt a fost oficiată prima slujbă după mai bine de o lună de restricții.

Deși numărul credincioșilor a fost redus, clericii și pelerinii prezenți au descris momentul drept unul de profundă încărcătură spirituală.

Pentru comunitatea creștină, reluarea slujbelor în acest spațiu considerat unul dintre cele mai sfinte locuri ale creștinătății reprezintă un pas important spre normalitate.

Credincioșii evrei au revenit la Zidul Plângerii

Și la Zidul Plângerii, unul dintre cele mai importante locuri de rugăciune ale iudaismului, accesul a fost reluat.

Credincioșii evrei s-au întors într-un climat marcat de emoție și ușurare, după o perioadă în care accesul fusese sever limitat din motive de securitate.

Pentru mulți dintre cei prezenți, revenirea la rugăciune în acest loc simbolic a fost percepută ca un semn de speranță.

Armistițiul aduce primele efecte vizibile

Redeschiderea Locurilor Sfinte coincide cu relaxarea majorității măsurilor de urgență impuse de autoritățile israeliene.

Totuși, restricțiile rămân în nordul Israelului, în apropierea frontierei cu Libanul, unde continuă confruntările cu Hezbollah, aliat al Iranului.

În acest context, reluarea accesului la marile locuri de pelerinaj din Ierusalim este văzută ca unul dintre primele efecte concrete ale armistițiului și ca un semnal de calmare a situației, chiar dacă tensiunile regionale rămân ridicate.

Sursă: Radio România

Urmărește-ne și pe Google News