Trump lansează un nou avertisment către regimul de la Teheran

Președintele Donald Trump a avertizat, luni, că Statele Unite vor distruge instalațiile energetice și sondele petroliere ale Iranului dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz.

Articol editat de Casandra Silitra, 31 martie 2026, 08:25

Anterior, Iranul a descris propunerile americane de pace drept „nerealiste” și a lansat noi valuri de rachete asupra Israelului.

Armata israeliană a anunțat că două drone lansate din Yemen au fost interceptate luni, la două zile după ce rebelii houthi, aliați ai Iranului, au intrat în război prin atacuri cu rachete asupra Israelului. De asemenea, statul evreu a afirmat că gruparea Hezbollah din Liban a tras rachete asupra teritoriului israelian.

Forțele israeliene au efectuat lovituri cu rachete asupra a ceea ce au descris drept infrastructură militară din Teheran și asupra unor obiective folosite de Hezbollah la Beirut, lăsând coloane de fum negru deasupra capitalei libaneze.

Ministerul turc al Apărării a declarat că o rachetă balistică lansată din Iran a pătruns în spațiul aerian al Turciei înainte de a fi doborâtă de sistemele NATO de apărare antiaeriană și antirachetă desfășurate în estul Mediteranei. A fost al patrulea incident de acest fel de la începutul războiului.

Teheranul rămâne sfidător în conflictul care durează de o lună și care a început odată cu atacurile americano-israeliene asupra Iranului, la 28 februarie, extinzându-se ulterior în întreaga regiune, provocând mii de morți, perturbări în aprovizionarea cu energie și efecte asupra economiei globale.

Cei mai mulți dintre morții raportați au fost înregistrați în Iran și Liban, iar mulți dintre aceștia au fost civili. Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă îngustă prin care trece, în mod normal, aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate.

SUA trimit întăriri în timp ce continuă discuțiile

Mii de militari din cadrul diviziei de elită 82nd Airborne a armatei SUA au început să sosească în Orientul Mijlociu, au declarat luni pentru Reuters doi oficiali americani. Desfășurarea face parte dintr-un plan de întărire care i-ar putea oferi lui Trump inclusiv opțiunea unei intervenții militare pe teritoriul iranian, chiar în timp ce încearcă să continue negocierile cu Teheranul.

Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Trump dorește să ajungă la un acord cu Iranul înainte de termenul-limită de 6 aprilie, stabilit săptămâna trecută, după prelungirea unui ultimatum anterior prin care Iranului i se cerea să redeschidă Strâmtoarea Ormuz.

Leavitt a spus că discuțiile cu Iranul „progresează”, adăugând că mesajele publice ale Teheranului diferă de ceea ce oficialii iranieni transmit în privat reprezentanților SUA.

Iranul anunțase anterior, tot luni, că a primit prin intermediari propuneri de pace din partea Statelor Unite, după discuțiile purtate duminică de miniștrii de Externe din Pakistan, Egipt, Arabia Saudită și Turcia.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a calificat aceste propuneri drept „nerealiste, ilogice și excesive”.

„Poziția noastră este clară. Suntem sub agresiune militară. Prin urmare, toate eforturile și întreaga noastră forță sunt concentrate pe apărarea noastră”, a declarat el într-o conferință de presă.

La scurt timp după aceste declarații, Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că Statele Unite poartă discuții cu „un regim mai rezonabil” pentru a pune capăt războiului din Iran, dar a lansat și un nou avertisment legat de Strâmtoarea Ormuz.

„S-au făcut progrese mari, dar dacă, din orice motiv, un acord nu va fi încheiat în curând – ceea ce probabil se va întâmpla – și dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi imediat ‘deschisă pentru afaceri’, ne vom încheia frumoasa ‘ședere’ în Iran prin distrugerea completă a tuturor centralelor electrice, sondelor petroliere și a insulei Kharg”, a scris Trump.

Trump a amenințat, de asemenea, că ar putea ataca și instalațiile de desalinizare care asigură apă potabilă în Iran.

Un oficial pakistanez din domeniul securității, al cărui stat încearcă să medieze conflictul, a declarat că pare puțin probabil ca în această săptămână să aibă loc discuții directe între SUA și Iran.

Baghaei a mai spus că parlamentul iranian analizează posibilitatea retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), care recunoaște dreptul statelor de a dezvolta, cerceta, produce și utiliza energie nucleară, atât timp cât nu urmăresc obținerea armelor nucleare.

Trump a invocat prevenirea accesului Iranului la arme nucleare drept unul dintre motivele pentru care a ordonat atacul din 28 februarie. Teheranul neagă că ar urmări dezvoltarea unui arsenal nuclear.

Temeri despre o escaladare și mai amplă

Casa Albă a mai anunțat că Trump analizează posibilitatea de a cere statelor arabe să contribuie la acoperirea costurilor războiului.

„Este o idee pe care știu că o are și despre care cred că îl veți auzi vorbind mai mult”, a spus Leavitt, răspunzând unei întrebări adresate de un reporter.

Administrația americană a solicitat suplimentarea cu 200 de miliarde de dolari a fondurilor pentru război, însă inițiativa se confruntă cu opoziție puternică în Congresul SUA, care trebuie să aprobe orice nouă cheltuială.

În timpul conflictului, Iranul a atacat și state arabe din Golf, iar în Liban s-a reaprins războiul dintre Israel și Hezbollah.

3 membri ai misiunii ONU de menținere a păcii în Liban (UNIFIL) au fost uciși în două incidente separate în sudul Libanului, după un weekend sângeros în care jurnaliști și cadre medicale libaneze au fost ucise în lovituri israeliene.

Prețurile de referință ale petrolului și-au continuat creșterea luni, iar cotația Brent se îndreaptă spre o majorare lunară record.

Atacurile rebelilor houthi asupra Israelului au ridicat și perspectiva ca aceștia să vizeze și să blocheze o a doua rută maritimă importantă, anume Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Piața petrolului a exclus aproape complet scenariul unei încheieri negociate a războiului și „se pregătește pentru o escaladare accentuată a ostilităților militare”, a declarat Vandana Hari, de la compania de analiză a pieței petroliere Vanda Insights.

Fondul Monetar Internațional a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu a provocat perturbări serioase economiilor aflate în prima linie și a înrăutățit perspectivele pentru multe state care abia începuseră să își revină după crizele anterioare.

Nu în ultimul rând, miniștrii Finanțelor din G7 au declarat că sunt pregătiți să adopte „toate măsurile necesare” pentru a proteja stabilitatea piețelor energetice și pentru a limita efectele economice mai ample ale volatilității recente.

Sursa: radioromania.ro