Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului, promulgată de președintele Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a anunțat, joi, 23 aprilie, că a promulgat Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.

Articol editat de Valentina Adam, 23 aprilie 2026, 17:47

„Violența împotriva femeilor este unul dintre cele mai înjositoare și degradante comportamente. Acest tip de agresiune a fost mult prea mult timp fie ignorată, fie insuficient abordată, cu consecințe dramatice.

De aceea, și ca un act de recunoaștere a unei realități dureroase pe care avem obligația să o îndreptăm, este extrem de necesară o lege care să stabilească pedepse aspre și să promoveze măsuri de prevenire a femicidului și a violenței domestice.

Salut inițiativa parlamentarilor care au înțeles gravitatea acestui fenomen și au realizat modificările legislative care se impun.

Această lege transformă angajamentul statului român de a garanta siguranța femeilor și copiilor într-un mecanism concret de prevenție, oferind autorităților instrumentele necesare pentru a interveni la timp, înainte ca violența să devină o tragedie.

Este un pas deosebit de important către conștientizarea cauzelor abuzurilor și violenței îndreptate împotriva femeilor, dar și către o justiție mai eficientă, mai umană, care nu doar sancționează dur agresorii, ci înțelege și previne activ suferința celor mai vulnerabili dintre noi”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Ce prevede legea pentru prevenirea și combaterea femicidului

Legea promulgată de președintele României descrie femicidul drept uciderea cu intenţie a unei femei, precum şi moartea unei femei, survenită ca urmare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană.

Femicidul intim este uciderea cu intenţie a unei femei sau săvârşirea unei infracţiuni intenţionate urmate de moartea femeii, comisă de un membru de familie, care include, dar fără a se limita la aceasta, uciderea motivată de convingerea că agresorul poate exercita control şi dominaţie asupra unei femei ori dacă are ca scop împiedicarea sau reprimarea exercitării drepturilor sau libertăţilor fundamentale ale acesteia, precum şi dacă este săvârşită în numele culturii, obiceiurilor, religiei, tradiţiei sau aşa-numitei ‘onoare’ sau cu scopul de a păstra sau de a restabili caracteristicile reputaţionale ale unei persoane, ale unei familii, ale unei comunităţi sau ale unui alt grup similar.

Femicidul indirect implică moartea unei femei ca urmare a mutilării genitale feminine sau a unor acte similare, precum şi sinuciderea unei femei ca urmare a violenţei între parteneri sau într-un context familial.

Termenul „femei” include şi fetele sub 18 ani.

Închisoare de la 6 la 12 ani pentru femicid

Pedeapsa pentru femicid este închisoarea de la 6 la 12 ani.

Dacă faptele sunt săvârşite asupra unei persoane ca forme de exercitare a controlului sau dominaţiei ca urmare a faptului că acesta se află ori s-a aflat într-o relaţie de căsătorie cu victima sau într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi, indiferent de durata acesteia sau de împrejurarea că făptuitorul a locuit sau nu cu victima, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.

Dacă faptele prevăzute sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.

Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

Când instanţa dispune condamnarea inculpatului pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a ucide o persoană la a cărei moştenire are vocaţie, în dispozitiv se constată, din oficiu, în condiţiile legii civile, nedemnitatea de drept a inculpatului de a veni la moştenirea victimei infracţiunii, dacă aceasta este în interesul unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă sau la cererea părţii civile sau a persoanei vătămate.

Potrivit legii, Ministerul Afacerilor Interne dă publicităţii anual un raport privind: sesizările referitoare la săvârşirea actelor de violenţă domestică, inclusiv letală, indiferent de calitatea victimei, precum şi tipurile de intervenţie realizate; infracţiunile de omor, omor calificat, tentativele la aceste infracţiuni, precum şi orice alte infracţiuni intenţionate urmate de moartea victimei săvârşite asupra unei femei, în orice alt context; ordinele de protecţie provizorii şi ordinele de protecţie emise în cazurile de violenţă domestică, respectiv în cazurile prevăzute privind ordinul de protecţie, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând şi ordinele de protecţie, ordinele de protecţie provizorii şi ordinele europene de protecţie nerespectate.

Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dau publicităţii anual un raport privind infracţiunile de nerespectare a ordinelor de protecţie provizorii, a ordinelor de protecţie şi a ordinelor europene de protecţie, soluţiile de netrimitere în judecată în aceste cauze şi principalele motive pe care se fundamentează acestea, trimiterile în judecată, precum şi condamnările sau alte soluţii menţionate, potrivit Agerpres.

Ministerul Justiţiei dă publicităţii anual şi un raport privind ordinele europene de protecţie emise şi executate şi, respectiv, privind recunoaşterea şi executarea măsurilor de protecţie prevăzute de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European.

Instituţiile de medicină legală colectează date dezagregate în funcţie de sex privind victimele omuciderilor, vârsta victimelor, numărul şi natura loviturilor, localizarea la nivelul corpului, locul producerii faptei, mecanismul producerii leziunilor şi obiectul vulnerant probabil şi le transmit către Consiliul Superior de Medicină Legală, care prezintă anual aceste date.