În Caraş-Severin, Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare a tuturor

În Banat Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare a multiculturalităţii.

România este una din țările membre ale Uniunii Europene cu cele mai multe minorități, iar Caraș-Severin este unul dintre cele mai bogate județe din punct de vedere etnic. Diversitatea lingvistică și culturală, într-un cuvânt spus unitatea în diversitate din Banatul de Munte, au produs de-alungul timpului un model de conviețuire faţă de celelalte zone ale ţării.

Ziua Internațională a Limbii Materne în Caraș-Severin este o sărbătoare a tuturor cetățenilor, un mod al comunităţii de a fraterniza şi de a transmite aceleași sentimente.

Pentru poetul şi traducătorul sârb, Liubiţa Raichici, limba maternă este sinonimă cu fiinţa mamei:

Cât de importantă este mama în viaţa unui om, la fel de importantă este şi limba maternă; de altfel ultimul lucru pe care un om îl uită chiar dacă este vorbitor de multe limbi este limba maternă ceea ce arată că stratul cel mai adânc al fiinţei, acolo se află limba maternă. Ea este de fapt suport pentru emoţii, pentru dragoste, pentru memorie şi trebuie să subliniem că, şi pentru identitate, fără limbă maternă noi nu ştim cui aparţinem şi nici nu ne putem dezvolta“.

De doi ani, o comunitate etnică bine conturată în peisajul judeţului au devenit şi ucrainenii, care deşi prigoniţi în ţara lor au găsit o casă în Banat unde îşi pot trăi liniştiţi viaţa potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor din copilărie, spune Gheorghe Hleba – unul din membrii acestei minorităţi:

Limba maternă este prima pe care o persoană o învață în viața sa, primele cuvinte care încetul cu încetul îți vor forma vocabularul și modul tău de a gândi cunoscută și sub denumirea de limbă maternă deoarece provine de la mama de la care se învață în general aceste prime cuvinte. Identitatea unui popor este în primul rând limba, în al doilea rând pământul, iar al treilea rând istoria și tradițiile. Limba ucraineană înseamnă a fi urmașul lui Sefcenko, Cociubenski, Franco și contemporan cu Zelenski. De noi depinde cât timp va dăinui limba noastră. A vorbi limba maternă înseamnă a fi liber și noi astăzi ne bucurăm de această libertate pe care ne-o oferă țara noastră România“.

Întrebat de importanţa limbii materne într-o comunitate, deputatul minorităţii croate din România, Slobodan Ghera, a subliniat:

Comunitatea croată din România păstrează limba maternă, croata veche vie de secole și în fiecare an atât Uniunea croaților cât și prin intermediul școlilor noastre sunt organizate diverse activități. În acest sens felicit toți dascălii din comunitate pentru implicarea activă, precum și copiii și toți cei care nu și-au uitat limba maternă, căci orice limbă este oglinda sufletului națiunii care o creează“.

Maghiarii din Banatul de Munte consideră de importanţă majoră păstrarea limbii materne, etnicii acestei minorităţi au doar un singur dor, lipsa învăţământului în limba lor de expresie, unul din mijloacele prin care se pierde esenţa comunicării, spune preşedintele Asociaţiei culturale “Platanus” din Reşiţa, Ladislau Kun:

În Banatul montan suntem defavorizati deoarece nu avem învățământ în limba maternă, asta face foarte mult și din această cauză nu se prea vorbește limba maghiară în alte părți numai în cadrul unui grup extrem de restâns pentru că dacă ar fi învățământ ar rămâne cu ceva şi copiii şi etnia maghiară din județ și din localitate“.

Şi nu în ultimul rând o comunitate foarte activă în perimetrul judeţului Caraş-Severin sunt etnicii germani, care de peste 300 de ani şi-au înfipt adânc rădăcinile în acest ţinut multietnic, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Erwin Josef Ţigla:

Avem posibilitatea să vorbim, să gândim, să scriem în limba maternă. Avem două instituții de învățământ în care se studiază limba maternă este vorba despre Colegiul Național “Diaconovici-Tietz” din Reșița și Colegiul Național “Diaconovici-Loga” din Caransebeș. Avem posibilitatea ca împreună să activăm cu limba germană la diferite manifestări organizate în tot județul și să ne bucurăm de aprecierea semenilor noștri“.

Amintim că, în Banat mai convieţuiesc alături, în comunităţi mai mari sau mai mici, minorităţile: cehă, slovacă, bulgară şi rromă.

Ziua internaţională a Limbii Materne a fost proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999. Cu acest prilej, statele membre s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare.

Foto: arhiva

Cele mai citite

Related Articles