Govâjdia deceniilor trecute, locul de vis pe care legendele îl leagă de Turnul Eiffel

O legendă veche, controversată, spune că în furnalul de la Govâjdie s-a produs fonta necesară realizării unor elemente din baza turnului Eiffel. Nu se cunoaşte originea relatării, însă decenii la rând, legenda furnalului care a produs fontă pentru turnul din Paris s-a perpetuat, ajungând chiar în manualele de specialitate, dedicate industriei siderurgice.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 29 februarie 2016, 09:00

„Despre furnalul de la Govăjdia circulă în momentul de faţă legende, dintre care cea mai interesantă, dar şi cea mai bizară, este că picioarele Turnului Eiffel din Paris ar fi fost turnate din fonta produsă aici. Dar mai captivant decât legendele este însuşi furnalul, vechi din 1806, care stă încă în picioare, asemenea unui patriarh al furnalelor, cu o arhitectură ciudată, aducând mai mult a biserică decât a edificiu industrial. Nu ar fi lipsit de interes ca sugestia ca aici, la furnalul de la Govăjdia, să ia naştere un mic muzeu care să oglindească evoluţia siderurgiei hunedorene, spre a servi ca mijloc de instruire a tineretului şi ca pioasă preţuire a muncii meşterilor vechi”, relata scriitorul Vasile Nicorovici, într-un reportaj despre Hunedoara anului 1975.

Govâjdia îi impresiona pe călătorii care ajungeau aici în urmă cu jumătate de secol. „De la Sinaia am sosit astăzi la ora 9.00 la Hunedoara, cu un tren mic al uzinelor de la Minele de fier Ghelar, pe o vale minunată, printre stânci şi munţi mici, prin tuneluri şi viaducte cu privelişti ca în basme. Am urcat cu maşina gâfâind până la Govăjdia, o mică Sinaie risipită pe o rază de câţiva kilometri, pe vale, pe pante şi pe vârfuri ca nişte petale de flori de vis, căzute din cer la întâmplare, atrase poate şi de muzica ritmată a apelor şi cascadelor de aici, ce prin turbinele lor împrăştie bucuroase lumină prin toate satele”, era descris locul, într-o carte poştală semnată de Matilda şi George, doi ploieşteni care au vizitat Hunedoara în 1955.

Monumentul istoric simbol al Hunedoarei

Govăjdia se află într-una din văile din Ţinutul Pădurenilor şi a păstrat o tradiţie îndelungată a mineritului. În trecut, în apropierea localităţii au funcţionat mai multe mine de fier şi cariere de talc şi dolomită, dar cel mai reprezentativ monument pentru istoria acestor locuri a fost furnalul de la marginea satului. Monumentul industrial a fost ridicat începând din anul 1806, la confluenţa pâraielor Runc şi Nădab.

A fost inaugurat în 1810, iar pe faţada clădirii furnalului a fost aşezată o placă memorială cu inscripţia „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Investiţia a contribuit la dezvoltarea economică a zonei, chiar dacă furnalul nu a fost rentabil decât pentru câţiva ani. În acele vremuri, Govăjdia şi Hunedoara aveau să fie legate de una din primele linii de cale ferată îngustă din Transilvania, iar furnalul a ajuns, în ciuda problemelor cu care se confruntau proprietarii lui, un reper al industriei Hunedoarei. Furnalul era prezentat lumii la una dintre cele mai mari expoziţii din secolul al XIX-lea, Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, pentru care a fost construit şi Turnul Eiffel.

Vechiul furnal de la Govâjdia şi-a încetat activitatea definitiv în 1924. A rămas în grija localnicilor, iar din anul 2000 a intrat pe lista monumentelor istorice. La fel ca în anii regimului comunist şi după 1990, furnalul a fost propus pentru a fi transformat într-un muzeu.

Sursa: zhd.ro