Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizație nonguvernamentală comunitară, apolitică și nonprofit (detalii pe http://www.gecnera.ro/ și https://www.facebook.com/GECNERA ) a monitorizat începând cu anul 2016 evoluția investiției privind instalația de umectare a prafului de deșeuri de cupru de pe suprafața iazului Boșneag – extindere din Moldova Nouă.
Lucrarea a fost finanțată de la bugetul de stat și a fost terminată la sfârșitul anului 2019, ca răspuns a Guvernului României la procedura de Infringement declanșată de Comisia Europeană și finalizată cu o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care i s-a impus României în termeni clari execuția acestei instalații care ar urma să stopeze poluarea cu praf de deșeuri miniere antrenate de vânt de pe suprafața fostului iaz de decantare a „defunctei” companii MOLDOMIN din Moldova Nouă.
Încă de la apariția în spațiul public a soluției de stopare la Moldova Nouă a poluării cu praf de deșeuri miniere de cupru, Grupul Ecologic de Colaborare Nera a exprimat public serioase rezerve în legătură cu sustenabilitatea soluției tehnice având în vedere că ea era adresată unei companii aflată, atunci și acum, în peroces de lichidare a cărei lichidator judiciar nu avea bani pentru întreținerea și funcționarea acestei instalații la care costurile ar putea depăși suma de 100.000 Ron/an. Soluția nu este fezabilă nici din punct de vedere tehnic deoarece praful și vântul sunt inamicii cei mai de temut ai aspersoarelor de la instalația de umectare , așa cum s-a dovedit în folosirea lor pentru irigarea culturilor agricole.
”Băieții deștepți” din Ministerul Economiei, care au luat mirosul celor 1,7 milioane de Euro alocați de la bugetul de stat, probabil au știut și ei problemele pe care le-ar putea avea soluția tehnică adoptată dar probabil a prevalat tentația de a realiza o lucrare cu durată mică de execuție, în care banii destinați investiției să ia alte căi pe parcursul celor trei campanii electorale care urmau. Altfel nu se poate explica răspunsul apărut în presă a reprezentanților Ministerului Economiei adresat constructorului lucrării, firma SC Explo Mining Coal SR, de genul ”daţi-ne în judecată, că aşa e mai simplu să vă luaţi banii”.
Mai există și posibilitatea ca cineva din Ministerul Economiei să-și fi dat în sfârșit seama că soluția tehnică de a stropi praful cu instalații pentru irigarea culturilor este o cacialma și că la urmă cineva va trebui să suporte costurile unei asmenea soluții deoarece la primul vânt puternic, lucru care nu s-a mai întâmplat de la terminarea lucrării, poluarea cu praf a locuitorilor de pe ambele maluri ale Dunării riscă să fie din nou o realitate iar procedura de Infringement la Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate fi reluată.
Până atunci natura continuă să-și implementeze pe iazul Boșneag – extindere propria soluție de stopare a poluării prin consolidarea vegetativă a suprfeței iazului cu vegetație spontană.
Ar fi fost util dacă în 2016 specialiștii din Ministerul Economiei ar fi fost mai atenți la modul cum lucrează natura în asemenea cazuri deoarece mici oaze de consolidare a iazului cu vegetație spontană erau deja apărute. Este o metoda folosită pe plan modial în cazul poluarilor prin antrenarea prafului de către vânt, pe care GEC Nera a susținut-o încă din 2016 când Guvernul a aprobat investiția.
Doina Mărgineanu – consilier pentru relaţii publice al GEC România
Date de contact: Telef 0255 572026, mobil 0722437197, Fax. 0255 572026,e-mail: gecnera.office@yahoo.com, gecnera@yahoo.com , www.gecnera.ro
Sursa foto: express de banat
