Juriul Galei Premiilor Participării Publice a desemnat premianții celei de-a XI-a ediții a evenimentului anual organizat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică. Acest eveniment îi premiază pe oamenii și organizațiile care, prin demersuri civice și campanii de advocacy, au determinat autoritățile publice să rezolve diversele probleme cu care se confruntă comunitățile.
Subiectele inițiativelor civice premiate anul acesta sunt de larg interes pentru societate, dar și pentru comunități mai mici, precum demersurile care reflectă puterea cetățenilor în a aduce schimbări pozitive pe strada sau satul în care locuiesc. Premiile Galei ilustrează curajul și perseverența unor persoane și organizații de a aduce subiecte presante pentru cetățeni și comunități la masa la care se iau deciziile: probleme sistemice în educație sau care afectează grav natura și mediul înconjurător, conservarea clădirilor de patrimoniu și stoparea construcțiilor ilegale, responsabilizarea instituțiilor publice pentru transparență decizională, stimularea tinerilor de la sate pentru educație și dezvoltare, fenomenul violenței asupra femeilor, comunități mai sigure și prietenoase pentru cetățeni.
“Anul acesta, Gala Premiilor Participării Publice și-a propus o misiune grea: să arate că, cu tot ce s-a întâmplat în perioada pandemiei – o mână de cetățeni și organizații au continuat să ducă problemele comunităților lor pe agenda instituțiilor responsabile. Am vrut să vedem cine sunt cei care și-au mai găsit resursele să lupte pentru schimbarea unor legi, să ceară primarului să amenajeze un loc de joacă, să ceară consiliului local transparență, să ceară ministerului norme de aplicare, să ceară gărzii de mediu să intervină. Sigur că au fost mai puțini ca de obicei, sigur că a fost mai greu ca de obicei.” Oana Preda, Director Executiv CeRe.
Grupul de Acţiune Locală Reşiţa şi MKBT au fost premiate în cadrul Galei Premiilor Participării Publice, pentru primul proiect de reglementare a locuințelor fără forme legale din România. Proiectul N-am acte. Nu exist, are ca scop sprijinirea intrării în legalitate a familiilor ce locuiesc în cartierul reşiţean Câlnic. Majoritatea au o situaţie materială precară, nu au documente, iar locuințele sunt degradate şi improvizate. Scopul final este de a le oferi asistență juridică familiilor din Câlnic, astfel încât acestea să obțină un drept de deținere pentru terenurile unde locuiesc și să devină cetățeni cu drepturi egale.
Această inițiativă este primul proiect de reglementare a unei așezări informale din România, după aprobarea, în 2019, a Legii 151/2019 prin care așezările informale pot fi identificate și legalizate. Propunerea legislativă și adoptarea cadrului legal a fost rezultatul unui proiect de doi ani de cercetare și advocacy pe tema așezărilor informale, coordonat de Asociația Make Better și Fundația PACT (în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP Bumbești-Jiu). Legea permite autorităților locale să implementeze soluții urbanistice și juridice astfel încât familiile care trăiesc fără forme legale să poată obține drept de deținere pe terenurile pe care și-au construit casele, potrivit mkbt.ro.
În România, sunt peste 200.000 de oameni, majoritatea de etnie romă, care trăiesc în așezări informale, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Dezvoltării în 2014.
Așezările informale sunt grupări de locuințe dezvoltate de regulă la periferia satelor și orașelor, ocupate de familii care n-au acte pe teren, autorizații de construire sau documente de proprietate. Ca urmare a lipsei acestor acte asupra terenului și locuinței, familiile nu au, în multe cazuri, nici cărți de identitate. Cele mai multe astfel de comunități din țară au acces limitat sau chiar inexistent la utilitățile și servicii bază, ceea ce le pune în pericol siguranța și îngreunează șansa lor la condiții de viață adecvate și un viitor mai bun.
Peste 200.000 de oameni locuiesc în așezări informale. Până să se implice organizațiile neguvernamentale, zonele de locuire informală nu existau în documentele oficiale ale administrației publice. Pentru ei, nu exista niciun cadru legal care să le faciliteze accesul la infrastructură edilitară și îmbunătățirea condițiilor de locuire, siguranță și sănătate a locuitorilor lor. Organizațiile implicate în campania de advocacy au reușit să lucreze pentru un proiect de lege. În 2020 a fost adoptată legea și normele de aplicare pentru recunoașterea așezărilor informale.
FOTO: MKBT