“Superficialitatea este o boală naţională, de aceea nu progresăm”, afirma în veacul trecut George Călinescu… din păcate boala a trecut şi pragul noului veac, dar există şi instituţii care au reuşit să se vindece sau să nu se îmbolnăvească de această cruntă boală a superficialităţii şi iată că cea de-a XXI-a ediţie a manifestării culturale Reuniunea de Cântări şi Muzică „Ion Românu“ se va desfăşura în data de 20 mai, ora 16:00 în Reşiţa!
Festivalul va avea loc în incinta Catedralei „Schimbarea la Față“ – Govândari şi este organizat de Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi Catedrala „Schimbarea la Faţă“ Reşiţa.
Programul va fi următorul:
- CORUL „ALLEGRETTO“ – LICEUL DE ARTĂ „SABIN PĂUŢA“ REŞIŢA, dirijor: prof. Emanuela MOLDOVAN
- CORUL „FRANZ STURMER“ ‒ FORUMUL DEMOCRAT GERMAN REŞIŢA, dirijor: prof. Elena COZÎLTEA
- CORALA „LIRA“ ‒ REŞIŢA, dirijor: prof. Elena COZÎLTEA
- CORUL „PUI DE CER“ – CORUL DE COPII – CENTRUL DE TINERET MONIOM, dirijor: prof. Georgiana CIUCUR
- CORUL „LAUDAE“ – CORUL DE FEMEI – CENTRUL DE TINERET MONIOM, dirijor: prof. Georgiana CIUCUR
- Festivalul Reuniunea de Cântări şi Muzică „Ion Românu“ va putea fi urmărit şi live pe pagina de facebook a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.
Ion Românu s-a născut pe 7 aprilie 1918, Soceni şi a urcat în vesnicie în anul 1980 în Timișoara. A fost un muzician, interpret (vioară) și dirijor, director al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara în perioada 1957–1979.
Între anii 1929–1937 a urmat Școala Normală de Învățători Caransebeș, apoi Academia de Muzică și Artă Dramatică din Cluj (Conservatorul din Cluj), în ultimii trei ani la Timișoara, unde Conservatorul era refugiat.
După absolvire, în 1943, a venit la Reșița, unde, prin Reuniunea Română de Cântări și Muzică din Reșița-Montană și Reuniunea de Cântări, Lectură și Muzică a Plugarilor Români din Reșița-Română exista o bogată tradiție a muzicii corale. Aici a dirijat corul Școlii Tehnice Medii a Uzinelor și Domeniilor Reșița și corul Catedralei Ortodoxe.
În 1947 a preluat corul mare al Combinatului Metalurgic Reșița, cu care a câștigat de 5 ori locul I pe țară la concursurile de amatori.
În 1955 s-a mutat la Timișoara, unde a fost profesor la liceul de muzică, iar din 1960 profesor la Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timișoara. Din 1957 a fost director al Filarmonicii „Banatul”, până la pensionare, în 1979. În perioada 1957–1969 a fost dirijor al corului filarmonicii, alături de Mircea Hoinic. A introdus în repertoriul corului muzica a cappella.
Casa de discuri Electrecord a înregistrat interpretări muzicale ale unor coruri dirijate de el.
Memoria posterității
Un bust al său, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu, a fost dezvelit la 2 august 2013 pe Aleea Personalităților din Timișoara.O copie a acestui bust a fost dezvelită la 4 aprilie 2014 la Reșița, fiind amplasat în fața Palatului Cultural.Există păreri cum că acest bust era mai normal să fi fost amplasat în fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița, unde a activat Ion Românu, nu în fața Palatului Cultural, unde el n-a activat niciodată.
Numele său îl poartă:
Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” din Reșița;
Festivalul coral de muzică bisericească „Ion Românu”, care în 2016 ajunsese la a XVIII-a ediție;
Corul „Ion Românu” al Filarmonicii „Banatul”;
O stradă în Timișoara.
Despre cel omagiat la acest festival, regretatul IOAN TOMI- muzicolog, compozitor, critic muzical și profesor-personalitate marcantă a vieții muzicale bănățene , a scris o monografie de suflet: “Dirijorul Ion Românu : Cântul coral, o vocație mărturisită” ,apărută la editura Eurostampa 2010.
Cu gândul la Dumnezeu, care este cauza dintâi şi scopul din urmă, să ne bucurăm de această manifestare de suflet, Reuniunea de Cântări şi Muzică „Ion Românu“, ce va avea loc în incinta Catedralei „Schimbarea la Față“ – Govândari. Prin El, noi ne explicăm tot ce întrece puterea noastră de explicaţie şi dăm un sens vieţii.
Anca Bica Bălălău
Nota redacţiei:
Ioan Tomi s-a născut la 14 decembrie 1941, la Reșița.
După ce a absolvit Conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureşti (1960-1965), a lucrat ca profesor la diferite licee și facultăți, inclusiv la Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timișoara, unde a predat Istoria muzicii românești (între anii 1993-2012), respectiv Managementul instituţiilor muzicale de spectacole şi concerte (între anii 1994-2009). Între anii 1965 și 1969 a fost secretar muzical la Filarmonica din Arad, iar între anii 1969-1971 a fost secretar muzical-literar la Ansamblul artistic Doina al Armatei din Bucureşti. O legătură aparte a avut cu Filarmonica Banatul unde a ocupat mai multe funcții: secretar muzical (1976-1993), director interimar (1980), consultant artistic (1993-2010).
A avut o impresionantă activitate muzicologică materializată în numeroase cărți: Monografia Filarmonica Banatul Timişoara – 50 de ani de activitate, Editor Filarmonica Banatul Timişoara, 1997; Die Musikerfamilie Nováček (1998) în Die Kirchenmusik in Südosteuropa, Verlegt bei Hans Schneider Tutzing, 2003; Corul Filarmonicii Banatul Timişoara – 50 de ani de activitate, Editura Mirton 2001, Ecce grata musica – Nicolae Boboc un muzician al vremii sale, Editura Cecma Partner–Sedona, Timişoara, 2002; Caius Lepa etnomuzicologul, Editura Eurobit, Timişoara, 2003; Filarmonica Banatul Timişoara 60 ani 1947-2007 Monografie – Ad sexagesima anniversaria, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2007; Filarmonica de Stat Arad 60 ani 1948-2008 Monografie – Ad sexagesimum anniversarium Philharmoniae urbis Arad celebrandum, Editura Gutenberg Univers, Arad, vol. I 2008, vol. II 2009; Introducere în istoria muzicii româneşti, Universitatea de Vest, Facultatea de Muzică din Timişoara, Editura Eurobit, Timişoara, 2003; Managementul instituţiilor muzicale de spectacole şi concerte. Universitatea de Vest, Facultatea de Muzică din Timişoara, Editura Eurobit, Timişoara, 2005; Musica mundi – pagini din istoria muzicii universale de la începuturi până la muzica cu program, Editura Eurostampa, Timişoara 2008, Dicţionar – 123 compozitori, dirijori, muzicologi, personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric, 2009, în cadrul unui proiect Phare (EuroBanat – Identitate culturală) finanţat de Uniunea Europeană, Dirijorul Ion Românu – Cântul coral o vocaţie mărturisită, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, Acreditări în lumea muzicii – portrete de muzicieni, studii de muzicologie, reportaje, Editura Eurostampa, Timişoara 2010. A publicat studii, cronici muzicale, interviuri, recenzii. A susţinut conferinţe, concerte lecţii, comunicări ştiinţifice.
Activitate componistică: muzică de scenă (Aventurile unei vrăjitoare, Prâslea cel voinic şi merele de aur, Domnişoara Julie), muzică de cameră (Cântecele cerbului, pentru violoncel solo, Cinci miniaturi pentru pian, Sugestii pentru cvintet de suflători, Cântec arhaic pentru cvintet de alămuri), piese vocale (Bătrânul pădurar, Bujorii) şi piese corale, două dintre ele obţinând premii naţionale de compoziţie (1979 şi 1981): colindul Pe răzor de vie cor mixt la 5 voci, şi prelucrarea de folclor Pe uliţa satului pentru cor mixt. De asemenea a fost distins cu Diploma şi Medalia Pro Cultura Timisiensis acordate de C.J. Timiş pentru promovarea artei şi culturii timişene, 2005; Diploma de Excelenţă a Primăriei Municipiului Timişoara pentru activitatea artistică şi promovarea imaginii Timişoarei prin artă, 2007; Premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2008.(http://www.banaterra.eu/biblioteca/content/tomi-ioan-biografie)
A plecat în anul 2017 în veşnicie!
Sursa: wikipedia
