Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Festivalul breslelor aduce la Reşiţa motocicleta din lemn, unică în lume

Pe lângă sculpturile din lemn ale lui Nicolae Ioana din Argeş şi produsele de artizanat ale celorlalţi meşteri populari din Râmnicu Vâlcea, Doclin şi Reşiţa, prezenţi cu toţii pentru prima dată la un astfel de eveniment în capitala Banatului de Munte, privitorii mai pot şi degusta şi cumpăra din produsele tradiţionale apicole din Argeş şi de carmangerie şi lactate din Sibiu. De-asemenea, au la dispoziţie atmosfera specifică de bâlci, cu mici şi bere, colaci secuieşti şi gogoşi bănăţene de la tarabele din Parcul Tricolorului din cartierul Lunca Bârzavei.

Reporterul Radio România Reşiţa a cules câteva impresii din prima zi a evenimentului:

[FOTO] Festivalul breslelor aduce la Reşiţa motocicleta din lemn, unică în lume

Articol editat de Gerhard Chwoika, 25 septembrie 2015, 20:00 / actualizat: 26 septembrie 2015, 11:34

Festivalul meşteşugarilor şi Târgul produselor tradiţionale se desfăşoară în acest sfârşit de săptămână la Reşiţa. Timp de trei zile, Primăria şi Consiliul Local a invitat în oraşul de la poale de Semenic, zeci de producători de produse alimentare, dar şi confecţioneri, marochineri, ţesători, olari, sculptori şi alţi meşteri populari, breslaşi din toată România.

În ciuda unei ploi mărunte de toamnă, evenimentul a debutat în Parcul Tricolorului din Reșița, unde au fost amenajate standuri cu produse tradiţionale româneşti de unde pot fi achiziţionate: articole de artizanat, obiecte decorative şi o gamă variată de produse alimentare. Producătorii provin din mai multe zone ale ţării şi inclusiv din Banat. În acest sfârşit de săptămână, reşiţenii au ocazia să admire în realitate şi modul de realizare a obiectelor din lemn de la un meşter popular argeşean, precum şi din lut, hârtie şi pânză.

Din mâinile lui „Brâncuşi” de la Stâlpeni a ieşit, după 4 ani de muncă acerbă, o motocicletă, toată din lemn. Pentru îmbinarea tuturor elementelor, artistul Nicolae Ioana, de 54 de ani, a folosit lemn de mai multe esenţe, iar după finalizare a înmatriculat vehiculul cu nr. AG-01. Sculptorul este pasionat de acest meşteşug încă din copilărie, iar în anul 2007, s-a apucat iniţial să facă roţi de motocicletă. După aceea, i-a venit ideea realizării acesteia în totalitate din lemn, sculptând pe rând rezervorul, şaua, lanţul, cauciucurile, ghidonul şi celelalte piese. I-a luat aproximativ patru ani s-o finalizeze, folosind lemn de brad, fag, măr, salcâm şi altele. „Mi-a dat multă bătaie de cap până am terminat-o. Prima dată, am expus-o la Mioveni, iar oamenii au fost uimiţi, când au văzut-o. Este unicat la nivelul României. Am lucrat-o doar manual, cu tot ce am de la străbunicul meu, nu am dotări moderne, din acest motiv a durat atât până a fost gata. Chiar dacă o să o donez vreodată, sunt mândru că din mâinile mele a ieşit un lucru aşa de frumos, un lucru ce nu poate fi copiat. Această lucrare nu este însă finalul surprizelor mele, am în plan şi realizarea altor lucruri, precum un elicopter sau chiar un tanc“, ne-a spus sculptorul amator. Tot el a realizat şi figurine haioase, reprezentând poliţişti, preoţi, muzicanţi, pescari, vânători, cu care a fost premiat cu locul întâi pe ţară la o competiţie de profil. Meșterul are acum o altă idee. Vrea să facă din lemn și un… autoturism: „Maşina o să fie de epocă, tot aşa, cu roţi cu spiţe, la scara 1 la 1, în mărime naturală. Am început-o deja şi sper ca până la anul să o finalizez…”. Nicoale Ioana, spune că el nu lucrează după schiţe ci îşi imaginează totul şi transpune în realitate. El îşi doreşte ca pe viitor să găsească copii şi tineri care să ducă mai departe această meserie. După cum mărturiseşte, oricine poate să înveţe să lucreze în lemn pentru că este vorba de artă naivă în care dai frâu liber imaginaţiei. O parte dintre operele sale sunt deja expuse la Muzeul Judeţean Argeş, dar şi alte muzee din ţară cochetează cu artistul.

Artistul Nicolae Ioana:

Pe lângă sculpturile din lemn ale lui Nicolae Ioana din Argeş şi produsele de artizanat ale celorlalţi meşteri populari din Râmnicu Vâlcea, Doclin şi Reşiţa, prezenţi cu toţii pentru prima dată la un astfel de eveniment în capitala Banatului de Munte, privitorii mai pot şi degusta şi cumpăra din produsele tradiţionale apicole din Argeş şi de carmangerie şi lactate din Sibiu. De-asemenea, au la dispoziţie atmosfera specifică de bâlci, cu mici şi bere, colaci secuieşti şi gogoşi bănăţene de la tarabele din Parcul Tricolorului din cartierul Lunca Bârzavei.

Reporterul Radio România Reşiţa a cules câteva impresii din prima zi a evenimentului:

În fiecare seară, reşiţenii se vor putea bucura, de la ora 19.00, de spectacole folclorice şi de muzică uşoară. (Hardy Cvoica)

Primăria Timișoara recuperează peste 250 mp de spațiu verde ocupat ilegal pe Calea Aradului
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 13:51

Primăria Timișoara recuperează peste 250 mp de spațiu verde ocupat ilegal pe Calea Aradului

Primăria Timișoara a intervenit marţi, 24 februarie , în baza dispoziției primarului Dominic Fritz, pentru recuperarea unor spații verzi...

Primăria Timișoara recuperează peste 250 mp de spațiu verde ocupat ilegal pe Calea Aradului
La patru ani de război, o viață reconstruită în Banatul Montan: Povestea Neliei Burcan, refugiată din Ucraina, devenită antreprenor la Reșița
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 12:44

La patru ani de război, o viață reconstruită în Banatul Montan: Povestea Neliei Burcan, refugiată din Ucraina, devenită antreprenor la Reșița

La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, dincolo de fronturi și statistici, rămân poveștile celor care au fost nevoiți să-și...

La patru ani de război, o viață reconstruită în Banatul Montan: Povestea Neliei Burcan, refugiată din Ucraina, devenită antreprenor la Reșița
4 ani de la începutul războiului! Timișoara se mobilizează pentru Ucraina
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:37

4 ani de la începutul războiului! Timișoara se mobilizează pentru Ucraina

În Timișoara trăiesc peste 500 de refugiați din Ucraina. Marți seară, la Casa Logs din municipiu va fi organizat un eveniment de comemorare...

4 ani de la începutul războiului! Timișoara se mobilizează pentru Ucraina
Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:36

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026 a programului Comunitate în Mișcare, platforma de...

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat oficial apelul de proiecte pentru ediția 2026
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:28

Ninsori abundente în stațiunile montane din Banat: drumurile rămân deschise, pârtiile sunt închise

Stațiunile montane din județul Banatul Montan se află sub incidența unor avertizări meteorologice de cod galben și portocaliu de ninsori și...

Ninsori abundente în stațiunile montane din Banat: drumurile rămân deschise, pârtiile sunt închise
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 11:24

Situație critică la Tribunalul Caraș-Severin: instanța riscă să rămână cu doar doi judecători

Situația de la Tribunalul Caraș-Severin a devenit critică, după ce din schema de 24 de posturi de judecători sunt ocupate în prezent doar 11....

Situație critică la Tribunalul Caraș-Severin: instanța riscă să rămână cu doar doi judecători
Actualitate marți, 24 februarie 2026, 10:38

13 intervenții ale pompierilor ISU „SEMENIC” Caraș-Severin: incendii la Târnova și Oravița

Pompierii militari din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „SEMENIC” au intervenit în ultimele 24 de ore pentru gestionarea a 13...

13 intervenții ale pompierilor ISU „SEMENIC” Caraș-Severin: incendii la Târnova și Oravița
Actualitate luni, 23 februarie 2026, 18:00

Sanatoriul Marila, la răscruce? Investiție majoră aprobată, dar contestată de o parte dintre consilierii locali

Aproximativ 20 de milioane de euro vor fi investiți în consolidarea Secției Marila a Spitalul Orășenesc Oravița, prin fonduri atrase din...

Sanatoriul Marila, la răscruce? Investiție majoră aprobată, dar contestată de o parte dintre consilierii locali