În fiecare an, în capitala Banatului de Munte, la 9 martie, cu prilejul preznicului Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi a Deportaţilor în Bărăgan îşi comemorează morţii.

În iunie 1951 a fost pusă în mişcare a doua mare acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după cea îndreptată împotriva etnicilor germani din ţara noastră din ianuarie 1945. Între anii 1951 şi 1956, aproximativ 43.000 de persoane (români, germani, bulgari, aromâni, refugiaţi din Basarabia şi Nordul Bucovinei) au fost ridicate din propriile case şi deportate în câmpia Bărăganului, fiind obligate să trăiască în condiţii vitrege, îndurând foamea şi frigul, şi puse să muncească până la epuizare. Prin această iniţiativă s-a urmărit înlăturarea germanilor, sârbilor, bulgarilor şi aromânilor, precum şi a tuturor categoriilor sociale considerate periculoase de comunişti. Pentru vina de a se fi împotrivit regimului comunist, oamenii au fost aruncaţi în închisori, de cele mai multe ori fără să fi fost judecaţi.

Se estimează că din numărul total al deportaţilor şi deţinuţilor politici, 12.000 au fost din Caraş-Severin.

În fiecare an, la Reşiţa, în data de 9 martie, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi a Deportaţilor în Bărăgan îşi comemorează morţii. Acest lucru s-a întâmplat şi miercuri la troiţa din parcul Cărăşana din Reşiţa, unde s-au spus rugăciuni şi s-au depus coroane de flori. „Şi noi, şi germanii, am trăit drame ale grozăviei umane. Noi, cărăşenii de la munte şi din pustă, am fost supuşi unei grele suferinţe. Încă mai sunt în viaţă supravieţuitorii temniţelor comuniste, luptătorii din munţii Banatului, care ne învaţă astăzi să privim cu realism trecutul şi cu optimism viitorul. Tinerii nu trebuie să uite acele vremuri şi mărturii cutremurătoare. Dar nu pentru răzbunare, ci pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete niciodată“, a precizat pentru Radio Reşiţa Cornelia Fetea, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi a Deportaţilor în Bărăgan – Filiala Caraş-Severin.

Comemorarea din municipiul Reșița se va consuma în prezenţa oficialităţilor judeţene şi locale, a unui sobor de preoţi din Episcopia Caransebeşului şi a câtorva foşti deţinuţi politici din Caraş-Severin dintre care amintim pe Nicolae Ciurică din Teregova, Cornelia Fetea din Oraviţa şi Ion Peia din oraşul de pe Bârzava.

Potrivit Corneliei Fetea, în judeţul nostru mai trăiesc astăzi aproximativ 700 de persoane, în această cifră fiind incluşi foştii deţinuţi politici, deportaţii din Bărăgan şi fosta URSS şi urmaşii acestora. (Hardy Cvoica)