Expoziţia “Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale”, deschisă în 30 septembrie, la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara (MNArT), în cadrul Programului Naţional Capitală Europeană a Culturii TM2023, s-a încheiat oficial, duminică, odată cu lansarea Monedei Omagiale de argint “Constantin Brâncuşi” a Băncii Naţionale a României (BNR).
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezent la eveniment, a afirmat că moneda este emisă într-un tiraj de 5.000 de exemplare şi are pe faţă portretul marelui artist, iar pe revers, clădirea Muzeului Naţional de Artă din Timişoara. Aceasta poate fi achiziţionată prin sucursalele BNR din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova şi Constanţa, la preţul de 547,40 lei, începând de marţi.
“Întoarcerea acasă, acum, a lui Brâncuşi, prin această expoziţie superbă, drumul de la ‘românesc’ la ‘universal’ nu putea să nu atragă şi atenţia BNR şi să nu marcăm momentul prin colecţia noastră numismatică, extrem de bogată (…). Am înţeles de mult că simbolurile culturale sunt esenţiale pentru încrederea românilor în ei, încrederea noastră în noi înşine, ca naţie, în contextul european şi mondial în care trebuie să ne integrăm. Ne integrăm, dar ne păstrăm definiţiile noastre, în special pe cele culturale, iar Brâncuşi, prin puterea transcendentă a artei şi a personalităţii sale este o extraordinară sursă de inspiraţie, în acest sens. De aceea, prima bancnotă tipărită după 1989 (1991) îl avea pe Brâncuşi pe faţa bancnotei, am găzduit ‘Cuminţenia Pământului’ în Holul de Marmură al BNR pentru şase luni, în speranţa că subscripţia publică din 2016 ar fi putut duce la achiziţia operei (…). Nu puteam să nu marcăm acest moment fără a completa şi numismatic acest eveniment”, a declarat Mugur Isărescu.
Considerat a fi “eveniment cultural al unei generaţii”, expoziţia “Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” s-a închis după ce a fost vizitată de peste 130.000 de persoane din ţară şi din străinătate.
Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, a subliniat că se închide “capitolul Brâncuşi”, dar administraţia judeţeană se angajează să ducă mai departe înţelegerea şi aprecierea continuă a artei.
“Element central al Programului Capitală Europeană a Culturii TM2023, expoziţia Brâncuşi constituie punctul de plecare pentru Timişoara, Capitală a Artelor Vizuale. În această perioadă, am demonstrat că suntem capabili să găzduim şi să organizăm evenimente culturale de anvergură, că suntem deschişi la diversitate şi avem resursele necesare pentru a construi o comunitate culturală vibrantă”, a explicat Alin Nica.
Expoziţia “Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” a atras un număr record de peste 130.000 de vizitatori, inclusiv cei 3.000 de iubitori ai artei care au beneficiat de acces gratuit cu ocazia celor două maratoane culturale, pe 20 decembrie 2023, respectiv 15 ianuarie 2024. Numărul de vizitatori a fost limitat doar de capacitatea de găzduire a spaţiului expoziţional, solicitările de bilete depăşind cu mult aşteptările organizatorilor.
Comisarul expoziţiei Brâncuşi, Ovidiu Şandor, a punctat că evenimentul de la Timişoara a arătat două lucruri extrem de importante care vor sta la baza evenimentelor culturale viitoare din România.
“A fost un exemplu de colaborare de succes între entităţi culturale din România şi marile muzee ale lumii, printre care Centre Pompidou şi Tate Modern. Pe de altă parte, suntem încântaţi şi copleşiţi de reacţia publicului faţă de expoziţie, de emoţia care se simte în rândul vizitatorilor şi de modul în care această expoziţie a lărgit apetitul publicului pentru cultura de calitate. Este un semn că România intră într-o logică sănătoasă, în care cultura devine un obicei şi nu o excepţie”, a subliniat Ovidiu Şandor, preşedintele Fundaţiei Art Encounters.
Directorul MNArT, Filip Petcu, a arătat că expoziţia a avut un impact remarcabil în presa internaţională şi a fost elementul de excelenţă al Capitalei Europene a Culturii, relevând faptul că “Muzeul Naţional de Artă Timişoara se poate reinventa ca un magnet cultural pentru public şi situa cu onoare în lista de referinţă a muzeelor europene”.
“Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii de puritate universală şi va rămâne pentru secolele următoare ca singurul obstacol de netrecut; ‘Patria mea! Familia mea, adierea brizei, norii care trec, râul care curge, focul care dogoreşte, iarba verde, iarba uscată, ţărâna, zăpada’. Aceste note de atelier exprimă concepţia cosmogonică aflată în centrul operei lui Brâncuşi atunci când este privită ca întreg şi pe care această expoziţie şi-a dorit s-o transmită”, a declarat Doina Lemny, curatoarea expoziţiei şi editoarea catalogului dedicat lui Brâncuşi.
Julien Chiappone-Lucchesi, directorul Institutului Francez din România, prezent la conferinţa de presă, a vorbit despre faptul că Brâncuşi este, fără îndoială, unul dintre cei mai mari artişti moderni.
“Institutul Francez din România a fost onorat să contribuie la realizarea acestei expoziţii, eveniment care este şi o etapă importantă în cooperarea noastră culturală bilaterală. Este o legătură firească cu marea retrospectivă care se pregăteşte la Centrul Pompidou din Paris şi care va pune în valoare cele două ţări ale noastre. Dorim să ne exprimăm recunoştinţa faţă de toţi cei care au muncit pentru a duce la bun sfârşit acest eveniment, care şi-a lăsat amprenta mult dincolo de Timişoara, precum şi admiraţia noastră pentru curatoarea expoziţiei, Doina Lemny, care a reuşit să reinventeze un mod de a-i ajuta pe oameni să-l descopere sau să-l redescopere pe Brâncuşi”, a transmis Julien Chiappone-Lucchesi.
Foto Agerpres/Consiliul Județean Timiș
