Preşedinţii de consilii judeţene şi primarii reşedinţelor de judeţ din aproape o treime din judeţele din ţară au fost aleşi sub sigla comună a USL, chiar dacă ei reprezentau partide diferite ale alianţei de guvernare. Este şi cazul judeţului Caraş-Severin. Pe bună dreptate oamenii se întreabă cum va influenţa ruperea Uniunii Social Liberale echilibrul de forţe între PNL şi PSD în plan local. Evident că nu ştim răspunsul la întrebare. Ştim însă că în consiliile locale, lucrurile sunt oarecum clare. Aici legea o fac primarii, iar culoarea politică este prea puţin importantă. Mai ştim şi ce culoare poartă, deocamdată, edilii din cele 77 de localităţi din Caraş-Severin. Şi anume, PNL are 35 de primari, PSD 32, patru primari sunt ai PDL, câte doi ai UNPR şi PC şi câte unul de la PNŢCD, respectiv al Uniunii Croaţilor din România. Aşadar, am putea spune că există un oarecare echilibru între reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei. Raportul de forţe s-a echilibrat şi în interiorul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, lucru care nu a existat înainte de ruperea Uniunii Social Liberale. În momentul de faţă liberalii au 11 consilieri cu drept de vot, PSD are 7 reprezentanţi, 5 consilieri aparţin PDL, 4 sunt membri ai PPDD, 3 consilieri sunt pe listele UNPR, iar Partidul Conservator are un consilier judeţean. Mai trebuie precizat că cele trei funcţii de conducere, preşedinte şi vicepreşedinţi sunt deţinute de liberali.
(Sebastian Dragomir)
