DSP Timiș lansează primul demers județean pentru prevenirea burnout-ului în rândul personalului medical

Direcția de Sănătate Publică Timiș a lansat prima inițiativă județeană dedicată prevenirii burnout-ului în rândul personalului medical, într-un context în care fenomenul devine tot mai vizibil la nivel național. Evenimentul a reunit online manageri de spitale, medici, psihologi, lideri ai instituțiilor profesionale și specialiști în sănătate ocupațională.

Articol editat de Daiana Rosca, 20 noiembrie 2025, 18:21

Acțiunea DSP Timiș marchează un pas important în direcția recunoașterii burnout-ului ca risc profesional real, cu impact direct asupra siguranței pacienților și calității actului medical, ne-a transmis purtătorul de cuvânt Cornelia Bubatu.

Fenomenul burnout-ului a intrat recent în centrul atenției publice după mai multe tragedii în spitalele din țară:

• La Spitalul Județean de Urgență Buzău, directorul medical Ștefania Szabo, 37 de ani, a fost găsită decedată în camera de gardă după o perioadă intensă de gărzi și muncă prelungită.
• La Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, două decese ale medicilor rezidenți și unul al unui brancardier au ridicat semne de întrebare privind suprasolicitarea și lipsa pauzelor regulate.

„Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semnal de alarmă al unui sistem suprasolicitat. Dacă vrem să avem grijă de pacienţi, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care îi îngrijesc”, a afirmat psihologul Teodor Voicu, președintele Colegiului Psihologilor – Filiala Timiș.

La rândul său, Prof. Univ. Dr. Pantea Stelian, președintele Colegiului Medicilor Timiș, a subliniat necesitatea recunoașterii fenomenului ca problemă de sănătate ocupațională:
„În spatele fiecărui act medical stă un om care lucrează sub presiune. Este momentul ca burnout-ul să fie tratat cu aceeași seriozitate ca orice alt risc profesional.”

Psihologii participanți au evidențiat creșterea numărului de cadre medicale aflate în pragul epuizării:
„E nevoie de evaluări psihologice periodice, de spații reale de dialog și de politici instituționale clare.”

Cauzele principale ale burnout-ului în sistemul medical din Timiș

Analiza DSP Timiș a identificat factorii majori care contribuie la epuizarea profesională:

• suprasolicitarea și deficitul de personal;
• presiune administrativă și proceduri excesiv de birocratice;
• lipsa unor programe de suport psihologic în spitale;
• comunicare deficitară între structurile din sistem;
• lipsa mecanismelor instituționale de protecție emoțională.

DSP Timiș a anunțat o serie de măsuri pe termen scurt și mediu, menite să reducă riscurile psihosociale pentru personalul medical:

1. Elaborarea Ghidului Județean de Prevenire a Burnout-ului

Document ce va conține proceduri clare, protocoale, indicatori de risc și soluții aplicabile în toate unitățile sanitare.

2. Constituirea unui Grup de Lucru DSP-Colegiul Medicilor-Colegiul Psihologilor

Structură interinstituțională dedicată monitorizării și coordonării demersurilor.

3. Evaluări psihologice periodice pentru toate categoriile de personal medical

DSP va recomanda spitalelor introducerea unor programe standardizate de evaluare.

4. Raport anual privind sănătatea ocupațională în județul Timiș

Document care va include date relevante privind starea personalului și riscurile identificate.

5. Înființarea unui centru-pilot pentru prevenirea burnout-ului

Un model unic în țară, ce va oferi servicii de consiliere, evaluare, formare și intervenție timpurie.

DSP Timiș: angajament pentru sănătatea celor care ne îngrijesc

„DSP Timiș își asumă rolul de coordonare și sprijin pentru toate unitățile sanitare, astfel încât profesioniștii din sănătate să beneficieze de un mediu de lucru sigur, echilibrat și sustenabil”, a declarat directorul executiv Florin Ardelean.

Prin acest demers, instituția își arată leadership-ul, transparența și responsabilitatea publică, punând pe primul loc atât siguranța personalului medical, cât și calitatea actului medical oferit pacienților.

Inițiativa DSP Timiș este un pas major spre modernizarea culturii organizaționale din spitale și spre protejarea sănătății emoționale a celor care lucrează în prima linie. Într-un sistem în care presiunea este constantă, iar resursele sunt limitate, prevenirea burnout-ului devine nu doar o recomandare, ci o necesitate strategică pentru sănătatea publică.