Credincioşii de rit vechi sărbătoresc în acest sfârşit de săptămână Crăciunul.
Naşterea Domnului este întâmpinată cu obiceiuri specifice. Potrivit tradiţiei, sârbii ard în această seară, după slujba vecerniei, Badnjak-ul – un butuc din lemn de stejar care simbolizează rennoirea şi renaşterea, a precizat părintele Vasa Lupulovici – parohul Bisericii ortodoxe sârbe din municipiul Reşiţa.
De asemenea gospodinele pregătesc bucate tradiţionale a căror reţete sunt transmise din generaţie în generaţie. Nelipsită este cesnica sau prăjitura cu bănuţ, cum mai este ea denumită, dar şi multe alte meniuri:
“Fasole, tăiței cu mac, cu nucă, cu miere de albine cam atâta pentru masa de ajun de Crăciun pentru că este încă post și în ziua de Crăciun se pregătește ca și la români și ca și la alte popoare din Balcani friptură de porc, cârnați de porc cu hrean, supă de găină și cesnița care este un fel de baclava în care se pune un ban, iar cel care găsește banul este cel norocos; îl păstrează la icoană pentru anii care urmează. Ai mei părinți, de exemplu, îl păstrau ca să cumpere purcei sau vițel sau doar așa ca să le poarte noroc“.
De asemenea se colindă, aşa că flăcăii îmbracă straie tradiţionale de care îşi agaţă colaci şi ştergare înflorate, apoi merg din casă în casă pentru a-i colinda pe cei dragi.
În această zi de Ajun, ucrainenii mănâncă între 9 şi 12 feluri de mâncare: peşte, ciuperci, cartofi, toate de post.
Alături de sârbi, Crăciunul îl mai sărbătoresc în acest sfârşit de săptămână şi ucrainenii, lipovenii şi rutenii.
