Clisura Dunării, monitorizată de Grupul Ecologic de Colaborare Nera!
„Poluarea cu praf de deşeuri miniere provenit de pe iazurile de decantare ale fostei întreprinderi miniere Moldomin Moldova Nouă, pe care vântul îl antrenează aproape în permanenţă, este principala agresiune ce are loc aici de mai bine de zece ani, atât împotriva patrimoniului natural al Parcului Natural Porţile de Fier, cât şi a localităţilor din Clisura Dunării, din România şi Serbia. Fenomenul afectează direct circa 18.000 de locuitori de pe ambele maluri ale Dunării, precum şi biodiversitatea din Ostrovul Moldova Veche, care este o zonă de protecţie integrală a Parcului Natural Porţile de Fier„, declară Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera.
Articol editat de Daiana Rosca, 22 mai 2017, 08:10
„Poluarea cu praf de deşeuri miniere provenit de pe iazurile de decantare ale fostei întreprinderi miniere Moldomin Moldova Nouă, pe care vântul îl antrenează aproape în permanenţă, este principala agresiune ce are loc aici de mai bine de zece ani, atât împotriva patrimoniului natural al Parcului Natural Porţile de Fier, cât şi a localităţilor din Clisura Dunării, din România şi Serbia. Fenomenul afectează direct circa 18.000 de locuitori de pe ambele maluri ale Dunării, precum şi biodiversitatea din Ostrovul Moldova Veche, care este o zonă de protecţie integrală a Parcului Natural Porţile de Fier„, declară Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera.
Tot în urma monitorizării, s-a observat că traseul de acces spre peştera Gaura cu Muscă, situată pe teritoriul comunei Coronini, este accidentat, fără elemente de siguranţă şi cu risc ridicat de prăbuşire de pe stâncile abrupte. De asemenea, în rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre, situată pe teritoriul comunei Socol, există mari cantităţi de PET-uri aduse de râul Nera şi depozitate în spatele arborilor prăbuşiţi în albie.
Rezervaţia este o zonă de protecţie integrală, iar fenomenul, potrivit GEC Nera, afectează locurile de cuibărit ale păsărilor de apă. Nu în ultimul rând, pe parcursul monitorizării s-a observat că exemplarele de lăstun de mal au părăsit în mare parte habitatul rezervaţiei Râpa cu Lăstuni – Valea Divici, de pe teritoriul comunei Pojejena.
Monitorizarea a fost realizată în cadrul proiectului ‘Interacţiune ONG – autorităţi pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale şi naţionale din sudul Banatului’, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică.
Sursă:Agerpres
