Ciuma bubonică în cimitirele din Arad
Specialiștii, Institutului ”Max Planck” din Jena (Germania) și Complexul Muzeal Arad, vor întreprinde investigaţii ADN asupra unui lot de schelete umane, descoperite în utimul deceniu,în cimitirele preistorice de la Pecica „Est” şi Pecica „Situl 14”, județul Arad.
Articol editat de Caruntu Marius, 6 iunie 2018, 16:22
La finalul anului 2017 Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a anunţat câştigătorii competiţiei de proiecte finanţate de prestigioasa instituţie. Printre acestea se numără şi proiectul ”Human Health and Migration in Prehistory”, coordonat de către Dr.Wolfgang Haak, liderul Departamentului de Arheogenetică din cadrul Institutului ”Max Planck” din Jena. Proiectul îşi propune să urmărească în timp şi să înţeleagă evoluţia ciumei bubonice în preistoria Europei Centrale şi de Est.
În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, Institutul ”Max Planck” din Jena a inclus ca partener Complexul Muzeal Arad. Specialiştii ambelor instituţii, Dr. Wolfgang Haak, Prof. Dr. Philipp Stockhammer –Institutul ”Max Planck”, respectiv Dr. Victor Sava – Complexul Muzeal Arad, vor colabora pentru a întreprinde investigaţii ADN asupra unui lot consistent de schelete umane descoperite în cimitirele preistorice de la Pecica „Est” şi Pecica „Situl 14”. Într-o primă etapă vor fi prelevate probele ADN şi vor fi analizate la Jena. Ulterior, rezultatele vor fi interpretate din perspectivă arheologică şi vor fi diseminate în mediul ştiinţific prin publicarea unor articole în reviste de profil.
”Apariţia primelor cazuri de ciumă bubonică încă din etapele timpurii ale epocii bronzului a suscitat numeroase discuţii în cadrul lumii ştiinţifice. Subiectul ciumei în preistorie este încă prea puţin studiat şi cunoscut, tocmai de aceea membrii proiectului îşi propun investigarea amănunţită a acestui fenomen. Prin implementarea proiectului arheologii, împreună cu arheogeneticienii, încearcă să ofere soluţii privitoare la apariţia celor mai vechi cazuri de ciumă, efectele epidemiei în arealul şi segmentul cronologic studiat, dar şi principalele cauze ale transmiterii virusului. Din punct de vedere practic, proiectul se desfăşoară prin studierea rămăşiţelor umane a unor cimitire preistorice importante din Europa Centrală și de Est. Totodată se doreşte realizarea unei baze de date care să cuprindă analiza ADN şi datarea cu radiocarbon a unor loturi semnificative de indivizi, în vederea identificării focarelor de aparţie a virusului”spune, Dr. Victor Sava, arheolog, Complexul Muzeal Arad.
Mai multe detalii despre proiect găsiţi pe site-ul: https://cordis.europa.eu/project/rcn/213767_en.html
(Marius Căruntu)
