Boala limbii albastre decimează efectivele de rumegătoare

Statele membre ale Uniunii Europene, dar şi statele membre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, deţin sisteme electronice de alertă, prin care, imediat ce un nou caz de boală la animale este confirmat, el este notificat simultan statelor membre. Fiecare ţară îşi poate institui propriile măsuri pentru a preveni apariţia bolii respective pe teritoriul naţional.

În 8 august Bulgaria a notificat, către organismele internaţionale focare de Bluetongue sau Boala limbii albastre. Ca urmare a primirii acestor notificări, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Aanimalelor- ANSVSA- a convocat Grupul Naţional de Experţi pentru Bluetongue, în vederea stabilirii măsurilor care trebuie adoptate pentru protejarea efectivelor de rumegătoare din România.

După 14 zile de la semnalarea apariţiei bolii limbii albastre în Bulgaria a fost diagnosticat un caz de Bluetongue şi în România, la Buzău. La 1 septembrie, conform Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor, boala s-a extins în alte 5 judeţe, Prahova, Vrancea, Argeş, Vâlcea şi Gorj. Acest ultim judeţ este limitrof cu Caraş-Severin. Au fost afectate 44 de localităţi în cele 6 judeţe, iar numărul de animale bolnave a fost de 198. Cu certitudine au fost mai multe bolnave, dar fermierii nu au raportat. Au fost 21 de rumegătoare moarte, conform ANSVSA.

În 3 septembrie a fost convocat Consiliul Ştiinţific al ANSVSA, iar membrii săi au apreciat corectitudinea măsurilor luate de serviciile veterinare, din momentul diagnosticării bolii şi până atunci, precum şi necesitatea continuării acestora. Un subiect important discutat a fost oportunitatea vaccinării împotriva acestei boli a tuturor animalelor receptive de pe teritoriul ţării noastre. Aceasta, în condiţiile în care, în urma realizării unei analize de risc va fi demarată o campanie de vaccinare la nivel naţional, în primăvara anului următor. De asemenea, s-a analizat şi posibilitatea ca, în exploataţiile comerciale de bovine de lapte, să se realizeze vaccinarea împotriva acestei boli, chiar din acest an. Referitor la aceste vaccinări, directorul DSVSA Caraş-Severin, dr. Ion Florin Rădulescu a afirmat:

Articol editat de Daniel Babun, 14 octombrie 2014, 10:22 / actualizat: 19 noiembrie 2014, 14:23

În 16 septembrie ANSVSA decide sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în cadrul evoluției Bluetongue pe teritoriul României. Reţineţi, la o lună şi jumătate de la apariţia pandemiei. Tot atunci a fost stabilită şi metodologia pentru plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, conform Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale. S-au stabilit şi sancţiunile persoanelor fizice şi juridice care nu anunţă apariţia îmbolnăvirii la maxim 48 de ore.În Banatul de Munte nu s-a pus problema sancţionării celor care nu au raportat şi au preferat să facă singuri tratamentul animalelor bolnave. Dr. Ion Florin Rădulescu:

Să aflăm ce s-a întâmplat cu oile unui fermier din Ezeriş:

Clar că fermierii, mai bine spus micii fermieri, au şi ei partea lor de vină. Dar aceştia deţin în gospodărie câteva zeci sau sute de capete de ovine, sau una, două, trei bovine, iar dacă medicii concesionari de liberă practică nu le-au explicat întreg mecanismul, au recurs la tratamente aleatorii. Gravitatea nerespectării legislației sanitare veterinare de către deținătorii de animale este  sancționată și de noul cod penal. În acest sens legiuitorul a stabilitit că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a dăunătorilor, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli ori a dăunătorilor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Nu ştim de ce medicii concesionari nu au explicat pe înţelesul tuturor la ce se expun dacă fac tratamente după ureche, cum s-a întâmplat la o stână din Brebu:

În 18 septembrie, conform documentelor ANSVSA, boala a fost semnalată în 22 de judeţe. Printre acestea, pe lângă Gorj, a apărut şi Mehedinţi. Dar nu şi judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Radio România Reşiţa a semnalat în 18 septembrie suspiciuni de cazuri de boala limbii albastre în localităţi din vecinătatea Reşiţei. Judeţul Caraş-Severin nu a fost cuprins în statistică, dar ciobanii au afirmat că au existat animale moarte. Dacă au fost, vinovaţu sunt şi proprietarii că nu au anunţat, dar şi autorităţile sanitar-veterinare că nu au fost decât în alertă pasivă.

ANSVSA a actualizat situaţia privind evoluţia focarelor de boala limbii albastre- Bluetongue în România în 29 septembrie. De abia atunci figurează pe harta judeţelor unde a fost semnalată pandemia şi Caraş-Severin. În Banatul de Munte doar două localităţi au fost în statistică. Numărul animalelor bolnave, conform ANSVSA a fost de 25, din care au murit 5. În evidenţele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor sunt cuprinse, la nivel naţional doar 0,01 %. Procentul pare infim.

În Banatul de Munte doar două localităţi au fost în statistică, Forotic şi Cârnecea. Cum au apărut în zonă culicoizii, a spus dr. Ion Florin Rădulescu:

Tulpina virusului este deosebit de mare şi complexă. Despre tulpina virusului BTV, dr. Radu Tătaru:

Nici medicii nu pot face multe, o spune un specialist, directorul DSVSA Caraş-Severin:

Proprietarii de animale vor fi despăgubiţi, dar vor intra în posesia sumelor în anumite condiţii. Care sunt acestea, aflăm de la dr. Ion Florin Rădulescu:

Chiar dacă animalele au fost tratate sau vaccinate, virusul BTV rămâne în organism timp de 6 luni şi poate fi transmis anul viitor când îşi vor face apariţia culicoizii. Dar virusul mai poate să existe şi într-o altă specie de animal. Dr. Radu Tătaru:

La final am putea concluziona. Boala limbii albastre a apărut în România pe axa Italia-Grecia-Bulgaria. Munţi Carpaţi pot fi o barieră în extinderea ei. În Caraş-Severin ea este posibil să fie apărut pe axa Germania-Serbia şi să producă mortalităţi mai mari, fiind o altă tulpină de virus. Medicii au intervenit, dar nu au medicamentatţie specifică pentru boală. Chiar dacă în sezonul rece pandemia se va stopa, ea poate să apară când se încălzeşte anul viitor. Vaccinurile trebuie să fie aprobate de Comunitatea Europeană. Proprietarii care au suferit pierderi o să fie despăgubiţi, doar dacă au respectat legislaţia. Medicii susţin că au făcut tot ce a depins de ei în această boală, dar şi fermierii trebuie să concure la stoparea Bluetongue.

Ne rămâne să sperăm că în viitor nu o să apară boli care să se transmită la la animal la om. Până când analizele ajung la laboratorul central şi se întorc rezultatele, se pot întâmpla multe tragedii.

(Daniel Babun)