Barometrul de Consum Cultural 2024: Accesul redus la cultură limitează participarea românilor. 67% dintre familii nu au fost niciodată la un eveniment cultural

Participarea românilor la activități culturale continuă să fie limitată, iar principalele bariere sunt accesul dificil, informarea insuficientă, costurile ridicate și, tot mai des, lipsa timpului. Concluziile apar în Barometrul de Consum Cultural 2024, lansat la Teatrul Național București de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).

Articol editat de Valentina Adam, 27 noiembrie 2025, 06:39

Studiul arată că, în continuare, mulți români asociază cultura cu divertismentul, nu cu dezvoltarea personală sau cu îmbogățirea cunoașterii. Nevoia de relaxare domină consumul cultural, în detrimentul experiențelor educative.

67% dintre familiile cu copii nu au participat niciodată la o activitate de educație culturală

„Problema nu este lipsa interesului, ci lipsa accesului”, subliniază prof. univ. dr. Cătălin Stoica (SNSPA), coordonator al studiului.

Cifra care a atras atenția tuturor este șocantă: 67% dintre românii care au copii nu au participat niciodată la activități de educație culturală — nici ei, nici copiii lor.

Deși există un „public potențial” numeros — oameni care nu resping evenimentele culturale, dar nu pot ajunge la ele — infrastructura culturală rămâne o problemă majoră, mai ales în mediul rural, unde trăiesc 44% dintre români.

Iar atunci când publicul reușește totuși să participe, gradul de satisfacție atinge 97%.

Tinerii vin spre cultură. Generația de mijloc se îndepărtează

Analiza demografică arată o tendință clară:

• Tinerii 18–35 de ani cresc în consumul cultural, în special prin mediul digital.
• Grupa 36–50 de ani participă tot mai puțin, din cauza ritmului intens de muncă, ceea ce rupe legătura culturală între generații.

Această ruptură, avertizează profesorul Stoica, este „gravă pentru o societate care încearcă să creeze continuitate culturală”.

Internetul devine piața centrală a consumului cultural

Raportul arată că România trăiește într-o dublă realitate culturală online:

• o zonă cu consum cultural de elită,
• și una cu consum de masă, orientat spre divertisment.

Deși ambele folosesc aceleași tehnologii, comportamentele culturale sunt complet diferite și rareori se intersectează.

Religiozitatea – unul dintre cele mai frecvente comportamente sociale

Studiul identifică mersul la biserică drept una dintre cele mai răspândite activități sociale și comunitare din România. Sociologii numesc fenomenul „religiozitate declarată și comportamentală”, evidențiind rolul major al Bisericii ca spațiu de socializare.

Profesorul Stoica recomandă celor care gestionează instituții culturale să caute aici publicul potențial, greu de atras prin mijloacele obișnuite.

Beneficiile educației culturale sunt semnificative

Dintre respondenții care au participat la activități culturale:

• 78% declară că au învățat ceva nou,
• 70% spun că au devenit mai implicați în inițiative culturale,
• 42% afirmă că educația culturală a îmbunătățit performanțele școlare ale copiilor.

Interes ridicat pentru patrimoniu și muzee

În pofida dificultăților, interesul pentru patrimoniu rămâne ridicat:

• 66% au vizitat cel puțin o dată în 2024 un monument sau sit arheologic,
• 42% au vizitat muzee sau galerii,
• 38% au mers la cinema cel puțin o dată,
• 25% au participat la un spectacol de teatru.

Consum cultural în spațiul privat: muzica urcă, lectura scade

Raportul arată o creștere semnificativă pentru:

• consumul de muzică,
• consumul de conținuturi media online.

În schimb, scad vizibil:

• lectura de carte, inclusiv audiobookuri,
• vizionarea filmelor și a divertismentului la TV prin cablu,
• consumul de programe TV în general.

„Sărăcia de imaginație este periculoasă” – avertismentul INCFC

Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, directorul INCFC, atrage atenția asupra degradării capacității de înțelegere a limbajului cultural:

„Oamenii nu mai înțeleg metafore, simboluri, semnificații, pentru că nu au avut experiențe culturale în copilărie și adolescență. Sărăcia de imaginație și creativitate este periculoasă.”

Croitoru evidențiază și un fenomen grav: un „dispreț” tot mai răspândit față de persoanele educate, de cititori și chiar față de profesori.

Ministrul Culturii: „O moștenire nefericită și un sistem deconstruit programatic”

Ministrul Culturii, András István Demeter, critică dependența de evenimente de tip „zilele orașului”, care înlocuiesc adesea cultura reală cu divertisment electoral.

El subliniază că diferențele dintre mediul rural, micii urbani și orașele mari sunt astăzi „o prăpastie”, nu o simplă ruptură.

Întrebat ce ar trebui să se întâmple pentru ca procentul de 67% să scadă în următorul Barometru, ministrul răspunde franc: „O minune.”

Concluzii: Cultura are nevoie de politici publice coerente și acces real

Barometrul de Consum Cultural 2024 arată:

• nu dezinteresul este problema, ci accesul;
• educația culturală trebuie reinventată, nu redusă la educația artistică;
• este nevoie de politici publice integrate între cultură, educație și comunitate;
• finanțarea culturii rămâne insuficientă;
• diferențele dintre rural și urban continuă să se adâncească.

Raportul este realizat pe un eșantion reprezentativ național de 1.064 persoane, prin metoda CATI (RDD), cu o marjă de eroare de ±3,1%.

Foto: culturadata.ro

Urmărește-ne și pe Google News