[AUDIO] Glasul pământului, rămas fără ecou în zona rurală din Caraş-Severin

Fermierii în etate din satele bănăţene spun că, viaţa la ţară nu mai este atractivă pentru tineri şi că aceasta cunoaşte în ultimii ani un continuu declin, pentru că foarte puţini se mai întorc la sat pentru a continua investiţiile părinţilor şi bunicilor lor.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 iulie 2020, 12:00

Fermierii spun că, în anii de imediat după Revoluţia Română de la 1989, agricultorii se întreceau între ei care să finalizeze primul arătura sau care recoltatul, obiceiuri care de-alungul timpului s-au pierdut, iar interesul pentru munca pământului a dispărut.

Puiu Beutură – agricultor din zona Oraviţei pentru Radio Reşiţa:

„Tot mai puţină lume cultivă în ultima perioadă. dacă în 90, 91, 92 era o concurenţă, cine seamănă primul, cine recoltează primul, acum nu mai am cu cine să mă întrec. În prezent nu mai am concurenţă, sunt tot mai puţini. Interesul pentru agricultură a scăzut pentru că, vârstnicii de atunci nu mai sunt astăzi, iar tineretul, copiii, nepoţii nu s-au mai întors la sat din diverse motive. Iar acum sunt cel puţin 30 de case care nu sunt locuite. Ar fi bine să fie stimulaţi tinerii, dar nu are cine şi care nu au venit atunci după Revoluţie să îşi cumpere utilaje, să se axeze pe viaţa de la sat, nici acum după 30 de ani nu o să mai vină că nu au la cine. Majoritatea caselor sunt cu poarta încuiată. Ei sunt pe la Reşiţa, pe la Timişoara, plecaţi în lume… „.

Ba mai mult, depopularea satelor cărăşene cunoaşte un trend ascendent în Banatul de Munte. Zeci de case din mediul rural sunt nelocuite şi lăsate de izbelişte de moştenitorii acestora care au plecat de la sate stabilindu-se în oraşe sau în alte ţări. Nici să le vândă nu reuşesc pentru că sunt degradate şi nu sunt racordate la utilităţi. Bătrânii satelor din zona Oraviţei spun că, nicimăcar cumpărători din rândul turiştilor de weekend nu îşi găsesc din cauza condiţiilor precare în care se află.

Foto: Radio România Reşiţa