[AUDIO-FOTO] Capela romano-catolică din cartierul Doman, lăsată în paragină de Parohia Reşiţa 2 Govândari

Satul Doman a fost atestat documentar în anul 1370, iar în prezent mai are aproximativ 700 de locuitori, fiind considerat cartier al Reşiţei, conform banatulmontan.wordpress.com.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 10 ianuarie 2023, 12:45 / actualizat: 11 ianuarie 2023, 10:30

Perioada modernă a localităţii începe odată cu anul 1770, când se descoperă aici zăcămintele de cărbune. În deceniile ce urmează, exploatarea cărbunelui atrage după sine dezvoltarea aşezării. Alături de vechea vatră, apar mai târziu între anii 1870-1912 două colonii: Slamina şi Carolina.

În centrul cartierului se află o cruce aniversară şi în imediata apropiere, biserica ortodoxă, zidită în anul 1782, iar lângă vechea pompă de apă din colonia Slamina, capela romano-catolică, edificată cu aproximativ 100 de ani în urmă. Până acum 7-8 ani se mai oficiau şi liturghii în lăcaşul de cult, care aparţine de Parohia romano-catolică Reşiţa 2.

Din cauza numărului redus de credincioşi şi al preoţilor, Sfintele Liturghii nu au mai avut loc, iar clădirea s-a părăginit vizibil fiind într-un real pericol de prăbuşire. Pe surse am aflat că lăcaşul de cult ar fi fost chiar şi prădat de răufăcători care au sustras bunuri din interiorul capelei, lăsată deschisă, devastată şi cu o parte din acoperiş distrus şi căzut.

În urma fotografiilor survenite redacţiei Radio Reşiţa, am contactat Parohia romano-catolică Reşiţa 2, dar preotul administrator al lăcaşului de cult din cartierul Doman, nu a dorit să comenteze situaţia. Am urcat cu un rang mai sus şi am găsit înţelegere la Episcopia romano-catolică de Timişoara, la părintele vicar, Monsignior Johann Dirschl, care a precizat:

„Am primit și noi informații în ultimul timp și am văzut și pozele care ne arată că de fapt este într-o stare de degradare care necesită o intervenție rapidă. Cred că în primul rând ar trebui să luăm contactul, noi de aici de la Centrul Parohial Reșița 2 că aparține de Reşița 2 romano-catolic și să vedem ce putem face. În primul rând trebuie să o asigurăm, să închidem ca să nu fie pericol pentru public și mai departe să se facă un mic plan de restaurare, de reparare a acestei capele care este acolo. Eu cred că acest lucru se poate face în următorul timp și să găsim și niște fonduri necesare pentru această intervenție ca această capelă să poată fi folosită din nou. Este un lăcaş de cult unde fiecare se poate retrage spre meditare, spre rugăciune pentru câteva minute pe zi dacă trece pe acolo. Sigur că suferim din cauza imigrării etnicilor germani romano-catolici în străinătate, cam peste tot este aşa, dar bisericile noastre sunt deschise pentru oricine dorește să le viziteze sau să spună o scurtă rugăciune și cred că în sensul ăsta vrem să intervenim și asupra acestei capele, să fie deschisă pentru toți, din când în când să se mai şi oficieze liturghii pentru credincioșii„.