[AUDIO] Expertul feroviar Radu Bellu susţine ideea dezvoltării muzeului de locomotive de la Reşiţa

Expertul feroviar Radu Bellu, prezent la Reşiţa cu ocazia simpozionului dedicat celor 150 de ani de la construirea primei locomotive cu abur în municipiul de pe Bârzava şi a amplasării simbolice a unei roţi feroviare în parcul de lângă Biblioteca germană „Alexander Tietz”, a mărturisit pentru Radio Reşiţa că îşi doreşte aducerea şi amplasarea în oraş, cu sprijinul autorităţilor locale a unei locomotive cu ecartament îngust de 760 mm, LA 763, fabricată în Ungaria în 1906.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 iunie 2022, 15:45

Aceasta este dezafectată de câţiva zeci de ani şi garată într-un depou din Bucureşti în care pe zi ce trece se degradează tot mai mult pentru că locaţia este binecunoscută ca adăpost pentru oamenii străzii. Inginerul Radu Bellu a făcut un apel către Primăria şi Consiliului Local Reşiţa, dar şi către Fundaţia UDR şi Combinatul TMK în a-i susţine demersul şi de a aduce la Reşiţa acest exemplar.

Acesta a mai subliniat că, propune ca acest model să fie amplasat alături de roata feroviară în parcul amenajat în apropierea Centrului German din oraş, transformând astfel zona într-un nou punct de atracţie turistică, aşa cum şi curatorul Muzeului Cineastului Amator, Andrei Bălbărău a transmis că, în timp, pe raza urbei, în zone neconvenţionale, vor fi amplasate diferite organe de maşini care, să repună în valoare imaginea industrială a Reşiţei de altădată.

De asemenea, Radu Bellu a sugerat deschiderea la Reşiţa a unui muzeu al tehnicii noi, dedicat locomotivelor diesel. Conform acestuia primul diesel adus în România datează din 1938 şi a fost produs de Sulzer. Atunci statul a făcut un efort şi l-a cumpărat. Din locomotivele fabricate în anii ‘60 de Sulzer a mai rămas una singură. Când s-a deschis turnătoria de la Târgovişte, a fost nevoie de fier vechi. Cineva a tăiat şi topit toate locomotivele cu abur Pacific. Acum mai sunt doar două din cele 100 câte au fost făcute. Se poate aduce câte un exemplar din ce a însemnat tehnica nouă.

Cu ocazia prezenţei la Reşiţa, Radu Bellu a prezentat şi cartea, semnată de el „Căi ferate dispărute”, un studiu despre toate tronsoanele din România care nu mai sunt astăzi în evidenţa căilor ferate române. Inginerul Bellu a mărturisit pentru Radio Reşiţa că, desfiinţarea liniilor de cale ferată a devenit o cutumă a directorilor celor opt regionale CFR care au preferat să scape de grija lor. Numai în Banat au fost desfiinţate 17 linii foarte utile pentru populaţie. După 1998, s-a ajuns la 33% trafic atât călători, cât şi de marfă. Multe linii au fost desfiinţate pentru a face loc transportului auto, despre care specialiştii au ajuns ulterior la concluzia că este de zece ori mai scump decât cel feroviar, a mai spus Radu Bellu la Reşiţa.

Radu Bellu, a mai spus că în tren şi-a petrecut mai bine de o treime din viaţă. A absolvit Facultatea de Transporturi, a fost şef la patru gări: Târgu Secuiesc, Suburbiu, Predeal şi Sfântu Gheorghe), după care a lucrat în proiectare şi la serviciul tehnic al CFR. Acum este colaborator la divizia de patrimoniu a CFR Braşov. A scris 54 de volume despre trenuri şi istoria Căilor Ferate din România, printre care „Istoria ilustrată a Căilor ferate forestiere din România”, „Mică monografie a Căilor ferate din România”, „Catastrofe şi sabotaje feroviare în România”, cu surse de inspiraţie din arhivele de la Arad, Braşov şi Bacău.

În 1991 a început demersurile înfiinţării Muzeului de Locomotive cu Abur din Sibiu, moment în care a început vânzarea acestora la fier vechi. Conform inginerului Bellu după 1980 au fost casate vreo 700-800 de locomotive şi înlocuite cu cele Diesel şi electrice. El aa reuşit să adune 40 şi aşa s-a născut, în 1994, Muzeul de la Sibiu şi este în lucru înfiinţarea unui Muzeu Naţional, la Braşov, în Gara Bartolomeu.

La nivel naţional un muzeu strict al căilor ferate nu există. Este doar cel de la Sibiu, mai este cel din Gara Sinaia, înfiinţat în 2005 cu plăci feroviare şi este Muzeul Uzinelor Reşiţa care găzduieşte 16 locomotive produse de fabrica din urbea de pe Bârzava, a mai adăugat inginerul Radu Bellu. „Calea ferată română se aseamănă mult cu cea engleză, care a fost prima din lume, în 1830. A fost o linie a cărbunelui. Aşa a început şi calea ferată românească, la 20 august 1854, tot cu o linie a cărbunelui, pe ruta Oraviţa-Baziaş. Primul român care a călătorit cu trenul a fost Petrache Poenaru, omul care a inventat stiloul cu rezervor.„

Surse selective: dilemaveche.ro; ziare.com  

Foto: arhiva