[AUDIO] Castrul Roman Arcidava de la Vărădia – o descoperire istorică inedită atât pentru Banat, cât şi pentru întreaga Românie

Muzeul Banatului Montan din Reşiţa în parteneriat cu Universitatea din Varşovia/ Polonia şi Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara desfăşoară un proiect de punere în valoare a castrelor romane din Banat, cu precădere a celor din Caraş-Severin, construite pe teritoriul judeţului cu peste 2.000 de ani în urmă şi care păstrează încă multe secrete şi vestigii pentru că niciunul din castre nu a fost cercetat în totalitate până în prezent.

Conform directorului Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, Flavius Bozu, la Vărădia, este deschis un şantier arheologic încă din anii 70 pentru că acolo a fost descoperit şi este în cercetare un castru roman a cărui istorie este inedită, atât pentru acest spaţiu, cât şi pentru întreaga ţară, deoarece a funcţionat o perioadă extrem de scurtă de numai 17 ani.

Flavius Bozu

Arcidava a fost o cetate dacă și castru roman pe drumul imperial de la Lederata spre Apulum, pe locul unde se găsește astăzi localitatea Vărădia, lângă Oravița, județul Caraș-Severin. Localitatea a fost menționată de Ptolemeu sub numele Argidava, iar în Tabula Peutingeriana ca Arcidaba. Arcidava a fost o așezare civilă (statio) lângă drumul roman Lederata – Tibiscum și s-a dezvoltat în jurul castrului roman în care se afla cohorta I Vindelicorum (106-111). În timpul lui Iustinian (527-565), cetatea se mai numea și Recidiva. Castrul roman Arcidava are dimensiunile de 214 / 132 m. În timpul săpăturilor, aici s-au descoperit 26 monede romane.

Zidul de incintă are grosimea de 1.10 m. Șanțul de apărare al castelului are o lățime de 7,50 m și o adâncime de 2,50 m. Porțile de acces sunt flancate cu turnuri de plan dreptunghiular. Turnul de la porta praetoria avea dimensiunile de 4.65 m x 8.40 m. Turnul de la porta decumana avea 2.80 m x 8.50 m, iar cele de la porțile principale măsurau 3.15 m x 8.50 m.

Castrul roman din piatră de la Vărădia, construit în epoca împăratului Traian, este situat pe un drum imperial care lega valea Dunării prin valea Carașului până la Berzovia. 

Flavius Bozu a mai subliniat pentru Radio Reşiţa că, descoperirile vor fi promovate printr-o lucrare ştiinţifică ce va fi publicată anul viitor în Revista “Banatica”.

Sursa foto: decenei.ro  

Cele mai citite

Related Articles