13 februarie – Ziua Mondială a Radioului, un mijloc unic de comunicare

Într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Mondiale a Radioului, Irina Bukova, director general al UNESCO, a subliniat că „între ruine şi în faţa unei situaţii de urgenţă, radioul reprezintă deseori primul mijloc de supravieţuire”. „Durata acestuia comportă avantaje de neegalat, reuşind deseori să transmită mesaje mai bine şi mai repede decât alte mijloace mass-media, ajungându-se astfel salvarea unor vieţi omeneşti„. Accesibilitatea acestui mijloc, datorată simplităţii şi a costurilor reduse în cazul unor posturi de radio comunitare, fac din acest instrument un mijloc de comunicare în favoarea vieţii şi a comunităţii, susţinând viaţa în comunitate şi întărind legăturile sociale, permiţând familiilor separate „să se revadă şi să regăsească speranţa„.

Programele radio ajung în cele mai izolate comunităţi şi la persoanele cele mai vulnerabile, încurajează dezbaterile, dar sprijină şi comunicarea eficientă în situaţii de urgenţă şi dezastre.

Radioul înseamnă: furnizor de informaţii, muzică, sport, divertisment, teatru, prieten, companion, sfătuitor, platformă de publicitate, instrument de educaţie, accelerator de idei, sursă de inspiraţie, stimulator de imaginaţie.

Existenţa undelor radio a fost făcută cunoscută publicului larg în special de către Guglielmo Marconi, un inventator italian. În 1894, la douăzeci de ani, Marconi a citit despre experimentele efectuate de Heinrich Hertz cu câţiva ani înainte. Experimentele respective demonstraseră cu claritate existenţa unor unde electromagnetice invizibile, care se propagă prin aer cu viteza luminii.

El a construit un sistem care putea transmite şi primi semnale radio de la o distanţă de aproape 3 km. În 1895 a trimis un semnal radio pentru prima dată; în 1907 el a recepţionat prima dată un semnal radio din Canada – şi anume semnul „x” din Codul Morse. Deşi cel mai important brevet l-a obţinut în 1900, Marconi a continuat să aducă multe îmbunătăţiri invenţiei sale. În 1901 el a reuşit să transmită un mesaj radio peste Atlantic, din Anglia până în Newfoundland.

În România, primele emisiuni de radio au avut loc pe 1 noiembrie 1928, dată la care lua naştere Societatea Română de Radiodifuziune de astăzi, cel mai ascultat şi mai credibil radiodifuzor din ţara noastră.

Deci este şi ziua noastră. Radio România este un serviciu public credibil şi echilibrat, care performează în piaţă.

Radio România deţine 7 posturi naţionale, 8 posturi regionale, o agenţie de presă, 6 formaţii muzicale, o editură şi un târg de carte.

Tema de anul acesta este „Radioul în situaţii de urgenţă şi dezastru” şi pleacă de la ideea că, în pofida exploziei tehnologiilor comunicaţiei radioul rămâne mijlocul care atinge audienţa cea mai vastă în timpul cel mai scurt.

Despre acest subiect, Sebastian Dragomir a vorbit cu șeful Serviciul Protecție, Pregătire și Educație Preventivă a Populației din ISU Semenic, colonel Corina Braje:

Articol editat de Mirabela Afronie, 13 februarie 2016, 13:10

Sărbătoarea marchează prima transmisie radio de la sediul ONU, realizată la 13 februarie 1946. Ziua Mondială a Radioului\ Word Radio Day se celebrează începând cu anul 2012, ideea venind din partea Academiei Spaniole de Radio.

Într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Mondiale a Radioului, Irina Bukova, director general al UNESCO, a subliniat că „între ruine şi în faţa unei situaţii de urgenţă, radioul reprezintă deseori primul mijloc de supravieţuire”. „Durata acestuia comportă avantaje de neegalat, reuşind deseori să transmită mesaje mai bine şi mai repede decât alte mijloace mass-media, ajungându-se astfel salvarea unor vieţi omeneşti„. Accesibilitatea acestui mijloc, datorată simplităţii şi a costurilor reduse în cazul unor posturi de radio comunitare, fac din acest instrument un mijloc de comunicare în favoarea vieţii şi a comunităţii, susţinând viaţa în comunitate şi întărind legăturile sociale, permiţând familiilor separate „să se revadă şi să regăsească speranţa„.

Programele radio ajung în cele mai izolate comunităţi şi la persoanele cele mai vulnerabile, încurajează dezbaterile, dar sprijină şi comunicarea eficientă în situaţii de urgenţă şi dezastre.

Radioul înseamnă: furnizor de informaţii, muzică, sport, divertisment, teatru, prieten, companion, sfătuitor, platformă de publicitate, instrument de educaţie, accelerator de idei, sursă de inspiraţie, stimulator de imaginaţie.

Existenţa undelor radio a fost făcută cunoscută publicului larg în special de către Guglielmo Marconi, un inventator italian. În 1894, la douăzeci de ani, Marconi a citit despre experimentele efectuate de Heinrich Hertz cu câţiva ani înainte. Experimentele respective demonstraseră cu claritate existenţa unor unde electromagnetice invizibile, care se propagă prin aer cu viteza luminii.

El a construit un sistem care putea transmite şi primi semnale radio de la o distanţă de aproape 3 km. În 1895 a trimis un semnal radio pentru prima dată; în 1907 el a recepţionat prima dată un semnal radio din Canada – şi anume semnul „x” din Codul Morse. Deşi cel mai important brevet l-a obţinut în 1900, Marconi a continuat să aducă multe îmbunătăţiri invenţiei sale. În 1901 el a reuşit să transmită un mesaj radio peste Atlantic, din Anglia până în Newfoundland.

În România, primele emisiuni de radio au avut loc pe 1 noiembrie 1928, dată la care lua naştere Societatea Română de Radiodifuziune de astăzi, cel mai ascultat şi mai credibil radiodifuzor din ţara noastră.

Deci este şi ziua noastră. Radio România este un serviciu public credibil şi echilibrat, care performează în piaţă.

Radio România deţine 7 posturi naţionale, 8 posturi regionale, o agenţie de presă, 6 formaţii muzicale, o editură şi un târg de carte.

Tema de anul acesta este „Radioul în situaţii de urgenţă şi dezastru” şi pleacă de la ideea că, în pofida exploziei tehnologiilor comunicaţiei radioul rămâne mijlocul care atinge audienţa cea mai vastă în timpul cel mai scurt.

Despre acest subiect, Sebastian Dragomir a vorbit cu șeful Serviciul Protecție, Pregătire și Educație Preventivă a Populației din ISU Semenic, colonel Corina Braje:

„Pentru că fiecare familie poate fi pusă în situaţia de a părăsi locuinţa în caz de calamitate, trebuie să aibă pregătit rucsacul de urgenţă. Acesta trebuie să conţina apă, alimente neperisabile, o trusă de prim ajutor. Din rucsac nu trebuie să lipsească nici aparatele utile: aparat radio cu baterii de schimb, lanternă, telefon mobil, fluier şi acte personale”, a declarat Corina Braje.

Potrivit unei statistici a Uniunii Europene de Radio, un european va asculta radio, în medie, 9 ani din viaţa sa; 420 milioane de europeni ascultă săptămânal radio, iar 58% dintre cetăţenii europeni au încredere în radio, faţă de doar 29% care au încredere în propriul guvern naţional.