Ascultă Radio România Reșița Live

Grăsimea umană, sursă de vindecare pentru ţesutul osos

tesut ososCercetătorii de la Brown University, Rhode Island, au anunţat luna aceasta o descoperire importantă în domeniul geneticii, care dă posibilitatea obţinerii de ţesut osos cu ajutorul unui anumit tip de celule stem din ţesutul adipos. Continuarea cercetărilor are acum în vedere modalitatea practică prin care chirurgii vor putea folosi aceste caracteristici pentru a grăbi vindecarea osoasă.

Grăsimea umană, sursă de vindecare pentru ţesutul osos

Articol editat de Mirabela Afronie, 20 octombrie 2014, 15:02

Grăsimea umană conţine o serie de celule cu un potenţial nebănuit până acum de a deveni ţesut cartilaginos sau osos. Acest lucru transformă ţesutul adipos într-o sursă preţioasă pentru terapiile regenerative din sfera ortopediei.
Într-un studiu recent publicat în revista de specialitate “Stem Cell Research & Therapy”, oamenii de ştiinţă de la Brown University, au demonstrat cum pot fi manipulate genetic aceste celule din ţesutul adipos pentru a produce os. Pentru a pune în evidenţă comportamentul lor, cercetătorii s-au folosit de markeri fluorescenţi pentru a eticheta o genă numită ALPL şi pentru a o separa în acest mod de restul celulelor.

Hetal Marble, cercetător principal în cadrul proiectului universitar, a afirmat că modalitatea de extragere a acestor celule va putea fi aplicată şi în cazul celulelor stem care sunt capabile să producă orice alt fel de ţesut.
“Abordările de acest gen ne permit să izolăm acele celule pe care noi dorim să le utilzăm în diferite scopuri, cu alte cuvinte putem să extragem celule după tipul de comportament, nu doar după varietate.”
În experimentele derulate, s-a constatat că este nevoie de o perioadă de patru zile pentru a declanşa acest gen de procese prin stimulare chimică, lucru pe care oamenii de ştiinţă doresc să-l perfecţioneze în viitor. Dacă metoda va putea da rezultate mai rapid, în câteva ore şi nu zile, chirurgii vor putea extrage aceste celule din grăsimea pacientului, le vor putea activa şi implanta în fracturi în timpul unei singure intervenţii chirurgicale. Teoretic, acest lucru este posibil pentru mai multe tipuri de gene de expresie, rămâne de văzut însă care vor da rezultatele cele mai rapide.

Sursa: rador.ro

Premiul Nobel pentru Chimie 2026, acordat cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai
Fapt divers miercuri, 7 octombrie 2026, 14:35

Premiul Nobel pentru Chimie 2026, acordat cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai

Premiul Nobel pentru Chimie 2026 a fost acordat cercetătorilor Henri B. Kagan și Kenso Soai, pentru descoperirile lor privind efectele neliniare...

Premiul Nobel pentru Chimie 2026, acordat cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, acordat cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel
Fapt divers luni, 5 octombrie 2026, 13:18

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, acordat cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 a fost acordat cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, pentru...

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, acordat cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel
Biserica Romano-Catolică din Văliug deschide noul sezon al seriei documentare „Cine ascultă o casă?”
Fapt divers sâmbătă, 3 octombrie 2026, 10:32

Biserica Romano-Catolică din Văliug deschide noul sezon al seriei documentare „Cine ascultă o casă?”

Biserica Romano-Catolică din Văliug, județul Caraș-Severin, este protagonista primului episod din noul sezon al seriei documentare video „Cine...

Biserica Romano-Catolică din Văliug deschide noul sezon al seriei documentare „Cine ascultă o casă?”