Reforma administrativ-teritorială în România: PSD propune comasarea primăriilor. Șase criterii vor decide ce localități sunt sustenabile

PSD propune șase criterii pentru reforma administrativ-teritorială. Peste 450 de UAT-uri au sub 1.500 de locuitori.

Articol editat de Adam Valentina, 9 noiembrie 2026, 15:34

Reforma administrativ-teritorială a României ar putea aduce comasarea unor primării și reorganizarea localităților care nu își pot susține financiar administrația. PSD a prezentat luni, 9 noiembrie 2026, șase criterii pe baza cărora vor fi evaluate unitățile administrativ-teritoriale. Potrivit social-democraților, reorganizarea nu va presupune dispariția satelor, comunelor, orașelor sau județelor, ci eficientizarea administrației publice locale.

Europarlamentarul Dragoș Benea, desemnat de PSD să coordoneze grupul de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a anunțat că primele consultări au dus la identificarea a șase criterii care vor sta la baza unei „matrice a sustenabilității” administrative.

Aceasta va include un sistem de punctare prin care autoritățile vor putea identifica primăriile sustenabile și unitățile administrativ-teritoriale care ar trebui reorganizate sau comasate.

Cele șase criterii propuse de PSD pentru reforma administrativ-teritorială

Potrivit propunerii prezentate de Dragoș Benea, evaluarea localităților va ține cont de:

1. Populație și demografie – numărul locuitorilor și evoluția demografică.

2. Sustenabilitate economică – raportul dintre veniturile și cheltuielile proprii ale primăriilor, precum și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.

3. Capacitate administrativă – competențele administrației locale, investițiile realizate și fondurile atrase.

4. Conectivitate – distanța față de infrastructura de transport, unitățile sanitare și serviciile de pompieri.

5. Accesibilitate – accesul populației la servicii esențiale, precum școli, grădinițe, creșe, dispensare și medici.

6. Servicii publice locale – existența rețelelor de apă, canalizare, gaze naturale, iluminat public și transport în comun.

Pe baza acestor indicatori va fi stabilit gradul de sustenabilitate administrativă al fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Comitete de reorganizare administrativă în fiecare județ

Propunerea PSD prevede înființarea unor comitete județene de reorganizare administrativ-teritorială, constituite în jurul instituției prefectului.

Din aceste structuri ar urma să facă parte reprezentanți ai consiliilor județene, oficiilor de cadastru, direcțiilor județene de statistică, inspectoratelor școlare, Poliției și direcțiilor agricole.

Comitetele vor consulta autoritățile locale și vor elabora propuneri de reorganizare pentru fiecare județ. Documentele vor fi transmise Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Dezvoltării.

Obiectivul declarat este realizarea primului document amplu de reorganizare administrativ-teritorială a României după anul 1968, care ar putea sta la baza unei eventuale angajări a răspunderii Guvernului în Parlament.

Dispar satele și comunele în urma reformei administrative?

Dragoș Benea a subliniat că reforma nu presupune dispariția localităților, chiar dacă unele primării ar putea fi desființate ca instituții administrative independente.

Social-democrații susțin că vor păstra actuala structură administrativă, cu sate, comune, orașe, municipii și județe.

Europarlamentarul a comparat reorganizarea primăriilor cu procesul de comasare a unităților de învățământ. În cazul școlilor, pierderea personalității juridice nu a însemnat automat închiderea unităților, ci eliminarea unor funcții de conducere și administrative.

Astfel, desființarea unei primării nu ar echivala cu dispariția localității respective.

Peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori

Datele prezentate de reprezentantul PSD evidențiază fragmentarea administrației locale din România.

• Peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori.

• Alte 1.100 de localități au până la 3.000 de locuitori.

• 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori.

Potrivit lui Dragoș Benea, numeroase localități continuă să susțină structuri administrative costisitoare, deși populația lor a scăzut considerabil.

Reorganizarea ar urma să conducă la apariția unor primării cu o capacitate administrativă mai mare, care să poată oferi servicii publice de calitate și să acceseze mai ușor finanțări europene sau guvernamentale.

Inteligența artificială, utilizată în analiza primăriilor

Un element al reformei îl reprezintă utilizarea unor instrumente de inteligență artificială pentru analizarea volumelor mari de informații disponibile în bazele de date publice.

Aceste instrumente ar urma să contribuie la evaluarea indicatorilor economici, demografici și administrativi, pe baza cărora vor fi formulate propunerile de reorganizare.

Dragoș Benea a recunoscut că reforma presupune și un cost politic, pe care PSD susține că este pregătit să și-l asume.

Reforma administrativă, importantă pentru fondurile europene din perioada 2028–2034

Reprezentantul PSD a explicat că reorganizarea administrației locale este importantă și în perspectiva viitorului cadru financiar multianual european, aferent perioadei 2028–2034.

Potrivit acestuia, fondurile de coeziune ar urma să scadă comparativ cu perioadele anterioare, ceea ce impune consolidarea capacității administrative a autorităților locale.

Prin comasarea unor structuri și reducerea fragmentării administrative, primăriile ar putea deveni mai eficiente și mai bine pregătite pentru atragerea investițiilor.