Aniversarea „Unui actor grăbit”-Laura Stoica

Nu le este dat să îmbătrânească, să fie uitați… sunt cei care ne rămân în suflet, cei pe a căror muzică am iubit, am plâns, am dansat , am trăit… ne-au însoțit în etapele vârstelor și ne-au făcut fericiți: artiștii. Ar fi fost ziua ei astăzi. Ar fi împlinit 59 de ani.

Articol editat de Cristina Corocan, 10 octombrie 2026, 15:24

Era Laura Stoica, fata cu ochii mari și verzi și doar un pic spre albastru, care se uita la tine metalic, nu a prins era Facebook, YouTube, SoundCloud, nici feeria autopromovării pe Instagram.

Din păcate, a prins un loc pe o stea frumoasă, iar steaua Laurei Stoica, este una ce nu apune niciodată.

Este considerată de public și presă drept cea mai importantă solistă de rock din România și una dintre cele mai puternice și originale personalități feminine ale scenei muzicale autohtone.

Laura Stoica (numele complet Adriana Laurenţia Stoica) s-a născut la Alba Iulia, la 10 octombrie 1967. A copilărit la Târgovişte, unde s-a înscris la Şcoala Populară de Artă, ale cărei cursuri le-a absolvit în 1986, secţia canto clasic, profesor Emil Niculescu. Ulterior, a participat la toate concursurile muzicale organizate în ţară pentru tinerele talente. A participat la multe festivaluri de muzică uşoară în anii ’80, primul fiind cel de la Amara, în 1987, unde a luat premiul II. Au urmat festivalurile de la Ploieşti, Buzău, Deva şi altele.

Și-a construit o carieră artistică deosebită, compozitor, interpret și actor.

Între cântecele cele mai cunoscute lansate de artistă se numără: „Un actor grăbit”, „Focul”, „Doar tu”, „Cartierul cântă rock”, „… Nici o stea”, „Mereu mă ridic”, „Mai frumoasă”.

S-a impus muzical, în anul 1990, la Festivalul de la Mamaia, unde a câștigat premiul I la secțiunea de interpretare cu melodia „Dă, Doamne, cântec” , muzică de Viorel Gavrilă, text de Eugen Rotaru și trofeul acelei prime ediții de după Revoluție. Un an mai târziu a fost declarată cea mai bună solistă pop-rock, iar melodia „Un actor grăbit”, compusă de Bogdan Cristinoiu pe versurile Andreei Andrei, a fost aleasă piesa anului.

În perioada anilor 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, Laura Stoica reușind foarte repede să intre în preferințele publicului.

Fiindcă muzica este o izbucnire a sufletului, în anii 1990, folosindu-se de talentul remarcabil, de personalitatea puternică și de frumusețea ei, a reușit să creeze o imagine și un stil original, fiind prima rockeriță modernă a României.

A avut mai multe apariții la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, în anii 1992, 1997, 2003 și 2005. În 1992 și 1997 participă în concursul festivalului și câștigă premiul I pentru debut discografic cu single-ul Un actor grăbit și premiul al III-lea pentru interpretare cu melodia „Focul” în 1992, respectiv premiul al II-lea la secțiunea discografie cu albumul… Nici o stea în 1997. În perioada 1990-2005, a evoluat în peste 700 de concerte şi spectacole, pe scenele româneşti şi în străinătate. În 1995, a cântat alături de Ricchi e Poveri la Constanţa şi Galaţi, dar şi alături de Samantha Fox, la Sala Palatului din Bucureşti. A efectuat turnee în Bulgaria (1991), Israel (1997), Malta (2001), SUA (2001, 2002-2003).

Ca actriță, Laura Stoica a jucat cu succes pe scena Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești.

În urmă cu 17 ani, Laura Stoica şi logodnicul acesteia se stingeau din viaţă pe DN2, în apropiere de Sineşti.

Tot pe DN2 București-Urziceni, în județul Ialomița, în apropiere de localitatea Coşereni, şi-a găsit sfârşitul cuplul de artişti basarabeni Aldea-Teodorovici, care, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, plecase din Bucureşti spre Chişinău.

Cei doi călătoreau pe bancheta din spate a maşinii, iar în faţă se aflau şoferul şi un alt pasager. La un moment dat, şoferul nu a mai putut controla maşina, la o viteză de peste 100 km/h, iar aceasta s-a izbit cu partea din spate într-un pom. Cei doi soţi au decedat, iar şoferul şi pasagerul din faţă au supravieţuit. Drumul Naţional 2 (DN2) este supranumit şi ”Drumul Morţii” din cauza numărului mare de accidente soldate cu victime.

În acea seară cumplită de 9 martie 2006, Laura Stoica susţinuse un concert la Urziceni şi se întorcea la Bucureşti, la bordul unui Renault Clio, condus de logodnicul său, Cristian Mărgescu. Înainte de localitatea Sineşti, o Dacie Papuc a intrat pe contrasens şi a lovit în plin maşina celor doi.

Am pierdut atunci un artist care pe pe lângă numeroasele premii obţinute, a avut și o bogată activitate concertistică.

Artiştilor nu le este dat să îmbătrânească, să fie uitați… sunt cei care ne rămân în suflet, cei pe a căror muzică am iubit, am plâns, am dansat , am trăit… ne-au însoțit în etapele vârstelor și ne-au făcut fericiți: Artiștii sunt oameni făcuţi din acelaşi aluat ca şi… Steaua Laurei Stoica, o stea ce nu apune niciodată.

Sursa foto: Laura Stoica/Facebook