Clarificările MApN după doborârea dronei în România: decizia de angajare a țintei a fost luată de comandamentul NATO

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a oferit vineri, 24 iulie 2026 explicații privind operațiunea de interceptare și doborâre a dronei care a pătruns în spațiul aerian al României. Potrivit oficialilor militari, decizia de angajare a țintei a fost luată în coordonare cu Comandamentul Aerian NATO de la Torrejón, responsabil pentru apărarea spațiului aerian aliat.

Articol editat de Oana Nicolae, 24 iulie 2026, 22:00

MApN explică modul în care a fost doborâtă drona care a intrat în spațiul aerian al României

În cadrul unei conferințe de presă, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și locțiitorul său, generalul Gheorghe Maxim, au prezentat detalii despre desfășurarea misiunii și colaborarea dintre Forțele Aeriene Române și cele ale Italiei.

Generalul Gheorghe Maxim: Operațiunea a fost coordonată împreună cu NATO

Comandantul operațiunii, generalul Gheorghe Maxim, a precizat că drona a fost detectată înainte de a intra în spațiul aerian al României și monitorizată permanent de sistemele radar ale Alianței.

„Acțiunea de astăzi reușită a fost rezultatul cooperării între Forțele Aeriene Române și Forțele Aeriene ale Italiei, dislocate în România pentru serviciul de Poliție Aeriană Extinsă. Ținta aeriană a fost descoperită în afara teritoriului național și urmărită pe întregul traiect de evoluție de către radarele aflate în serviciul de luptă”, a declarat acesta.

Drona a fost escortată permanent de avioane NATO și ale României

Potrivit MApN, imediat după pătrunderea în spațiul aerian românesc, drona a fost însoțită de aeronave aflate în serviciul de luptă.

Prima parte a misiunii de interceptare a fost executată de două avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene. Acestea sunt în România în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Extinsă. Ulterior, interceptarea a fost preluată de două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

Oficialii militari au subliniat că managementul operațional a urmărit în permanență reducerea oricărui risc pentru populație și infrastructură.

Cine a decis doborârea dronei

Generalul Gheorghe Maxim a explicat că drona a fost declarată țintă aeriană ostilă imediat după intrarea în spațiul aerian al României.

Centrul de Operații Aeriene al României a menținut permanent legătura cu Centrul de Operații Aeriene Combinat NATO (CAOC) de la Torrejón, din Spania, structura responsabilă de coordonarea apărării spațiului aerian aliat în această regiune.

Potrivit oficialului, decizia de angajare presupune mai multe etape obligatorii, printre care:

• identificarea vizuală a țintei;
• confirmarea acesteia cu radarul de bord;
• alegerea unui moment și a unei zone în care interceptarea să nu pună în pericol populația sau infrastructura.

„Pentru noi sunt mai importante siguranța populației și siguranța elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o țintă”, a declarat generalul Gheorghe Maxim.

Prima tentativă de interceptare a aparținut avioanelor italiene

Reprezentanții MApN au confirmat că primele focuri asupra dronei au fost trase de patrula italiană formată din două avioane Eurofighter Typhoon.

Racheta lansată nu și-a atins însă ținta. Operațiunea a fost continuată de aeronavele F-16 românești decolate de la Baza Aeriană Fetești. Acestea au reușit să doboare drona la aproximativ 25 de kilometri de locul primei încercări de interceptare.

Potrivit militarilor, prima angajare a avut loc în zona județului Brăila.

Situație de securitate complexă în regiunea Mării Negre

MApN a precizat că, în noaptea precedentă incidentului, situația de securitate din bazinul Mării Negre a fost deosebit de complexă.

Atacul asupra unei nave încărcate cu cărbune s-a suprapus cu mai multe valuri de atacuri rusești asupra unor obiective din regiunea ucraineană aflată în apropierea graniței cu România.

În acest context, coordonarea operațiunilor aeriene a fost realizată prin Comandamentul Aerian NATO de la Torrejón, responsabil pentru apărarea spațiului aerian al statelor membre.

Proveniența dronei este încă investigată

Autoritățile militare au precizat că originea dronei nu a fost stabilită până în acest moment.

Fragmentele aparatului de zbor sunt căutate și analizate pentru identificarea provenienței. Potrivit raportărilor făcute de piloții implicați în misiune, caracteristicile dronei indicau o posibilă amenințare de tip Shahed.

Oficialii au precizat totodată că aparatul de zbor nu a survolat Centrala Nucleară de la Cernavodă, iar zona în care a fost interceptat se află la o distanță considerabilă de Baza Aeriană Fetești.

Sursă: Radio România

Urmărește-ne și pe Google News