Liderii statelor din formatul B9 își afirmă hotărârea “de a construi NATO 3.0, prin promovarea unei Europe mai puternice în cadrul alianței”

În Declarația Comună adoptată la finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, participanții au subliniat că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective și au reiterat obiectivul construirii unei „Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.

Articol editat de Valentina Adam, 13 mai 2026, 17:00

Liderii statelor din formatul București 9 și ai Aliaților Nordici au reafirmat miercuri, la summitul desfășurat la Palatul Cotroceni, angajamentul pentru consolidarea Flancului Estic al NATO și pentru creșterea investițiilor în apărare, în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor de securitate atribuite Rusiei.

În Declarația Comună adoptată la finalul reuniunii, participanții au subliniat că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective și au reiterat obiectivul construirii unei „Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.

„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, transmite Palatul Cotroceni.

Documentul arată că statele participante consideră Rusia „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității Alianței și susțin consolidarea posturii de apărare avansată pe Flancul Estic.

Liderii și-au reafirmat angajamentul pentru dotarea completă a planurilor de apărare NATO și pentru îndeplinirea obiectivelor privind capabilitățile militare, mobilitatea și infrastructura strategică, inclusiv extinderea sistemului de conducte de combustibil către estul Alianței.

Declarația condamnă, de asemenea, acțiunile hibride atribuite Rusiei, precum sabotajul, atacurile cibernetice și încălcările spațiului aerian în apropierea granițelor NATO. În acest context, statele participante au pledat pentru întărirea apărării aeriene și antirachetă, inclusiv împotriva amenințărilor reprezentate de drone.

Liderii B9 și ai statelor nordice au evidențiat și importanța protejării infrastructurii maritime critice și a libertății de navigație, salutând inițiativele regionale „Baltic Sentry”, „Eastern Sentry” și „Arctic Sentry”, menite să consolideze prezența NATO în zona baltică, în estul Europei și în regiunea arctică.

Un accent important a fost pus pe dezvoltarea industriei de apărare transatlantice. Declarația vorbește despre necesitatea creșterii capacităților de producție, a rezilienței lanțurilor de aprovizionare și a investițiilor în cercetare și inovare, inclusiv prin valorificarea experienței acumulate de Ucraina în timpul războiului.

Totodată, participanții și-au reafirmat sprijinul pentru independența și integritatea teritorială a Ucraina și au reiterat susținerea pentru aspirațiile euro-atlantice ale Kievului, în conformitate cu deciziile anterioare ale NATO. Totodată, statele semnatare au susținut continuarea ajutorului militar și economic pentru Ucraina și au apreciat eforturile diplomatice ale Statele Unite ale Americii în vederea obținerii unei păci „juste și durabile”.

În declarație este menționată și preocuparea privind situația din Orientul Mijlociu, liderii exprimând sprijin pentru eforturile de protejare a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

Documentul subliniază și importanța consolidării cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană, precum și a aprofundării relațiilor cu parteneri-cheie, inclusiv Republica Moldova.

La finalul reuniunii, liderii au transmis că obiectivul strategic principal rămâne consolidarea securității euro-atlantice și menținerea unei Alianțe „mai capabile de luptă, mai rezistente și mai bine pregătite”.

Declarația include însă și o notă separată din partea Ungaria, care a anunțat o „abținere constructivă”, precizând că nu poate susține actuala formulare a documentului drept limbaj convenit și că eventualele decizii viitoare vor aparține viitorului guvern ungar.

Foto: Facebook | Administrația Prezidențială a României