”Bătrânul Charlot”, un simbol al durerii și frumuseții vieții-137 de la naștere!

Cred că absolut toți liderii acestei lumi ar trebui să știe pe de rost și să poarte în suflet acest text magnific rostit și asumat de cel care a fost iubit și nedreptățit, adorat și respectat, dar niciodată uitat, Charlie Chaplin:

Articol editat de Anca Bălălău, 16 aprilie 2026, 16:27

‘’Îmi pare rău, dar nu vreau să fiu împărat, nu e treaba mea. Nu vreau să conduc sau să cuceresc, aş vrea, dimpotrivă, să-i ajut pe toţi dacă s-ar putea – evreu, arian, negru sau caucazian. Cu toţii vrem să ne ajutăm unii pe alţii, aşa e natura umană. Vrem să trăim din fericirea celorlalţi, nu din suferinţa lor. Nu vrem să ne urâm şi să ne dispreţuim. E loc pentru toţi în lumea asta, iar pământul e bogat şi darnic. Ne-am rătăcit pe drumul unei vieţi care poate fi liberă şi frumoasă. Lăcomia ne-a otrăvit sufletele, a închis lumea cu o baricadă de ură şi ne-a împins în sărăcie şi vărsare de sânge. Alergăm din ce în ce mai repede, dar ne-am închis în noi înşine. Maşinăria abundenţei ne-a lăsat în penurie. Ştiinţa ne-a făcut cinici, inteligenţa – distanţi şi inumani. Gândim prea mult şi simţim prea puţin. Mai mult decât tehnologie, avem nevoie de umanitate. Mai mult decât inteligenţă, avem nevoie de bunăvoinţă şi tandreţe. Fără acestea, viaţa devine potrivnică şi atunci totul e pierdut. Avioanele şi radioul ne-au adus mai aproape. Însăşi natura acestor invenţii ne cere să fim buni, să ne avem ca fraţii, să fim uniţi. Chiar în acest moment vocea mea este auzită de milioane de oameni din toată lumea, milioane de bărbaţi, femei şi copii deznădăjduiti.’’

Charles Spencer Chaplin s-a născut acum 137 de ani pe 16 aprilie 1889 în Londra și plecat dintre noi pe 25 decembrie 1977, în Elveția. Tatăl său fiind cântăreţ şi actor, având însă probleme mari cu alcoolul, iar mama sa, Hannah Hill, provenea dintr-o familie de romi, şi era şi ea cântăreaţă în mici teatre obscure. Când a împlinit trei ani, părinţii săi divorţau, iar Charlie şi fratele său Sidney au lo-cuit un timp împreună cu tatăl lor şi amanta lui, apoi cu o trupă de actori. La vârsta de cinci ani, Charlie a asistat la încheierea bruscă a carierei artistice a mamei sale, atunci când, în timpul unui spec-tacol, aceasta a stârnit mânia publicului, care, nemulţumit fiind de prestaţia ei, a aruncat cu obiecte spre ea, provocându-i răni seri-oase dar şi o ceartă serioasă cu managerul ei. Charlie, care se afla în culise, a fost pus de directorul teatrului să urce pe scenă şi să cânte pentru a salva situaţia, iar intrepretarea celebrei piese Jack Jones, i-a adus copilului aplauzele publicului.

A urmat moartea tatălui şi internarea mamei sale într-un azil pentru cei cu boli psihice, iar cei doi fraţi ajung într-o casă pentru săraci, fiind forţaţi să îşi ia viaţa în propriile mâini, pentru a supravieţui şi pentru a-şi întreţine mama.

Deşi este perceput ca un personaj căruia i-a împrumutat identi-tatea, Charlot, Charlie Chaplin este Omul bufon care dansa pe marginea prăpastiei.O prăpastie în care riscăm în zilele noastre să picăm, deoarece conştiinţa pare ceva mult prea decrepit…

Cariera

Charlot este, după Hamlet, cel mai nefericit bufon născut în ţara lui Shakespeare care, a luat lumea la pas încălţat în pan-tofii săi ca nişte bărci şi sprijinit în celebrul baston, legănân-du-se asemeni unei tristeţi ce-şi ascunde durerea prin zâmbet.

Charlie, care moştenise talentul muzical de la părinţi, avea să trăiască, de aici înainte în lumea teatrului, unde primiea mici roluri.

Începuturile extrem de sărăcăcioase ale lui Charlie Chaplin fac din povestea sa – drumul de la mizerie la bogăţie – , cea mai rapidă ascensiune din istoria Hollywood-ului. Și-a început viața ca un copil fără adăpost, muncitor la atelier și neavând un ban în buzunar și a ajuns să aibă o avere de mai multe milioane de dolari.

Debutul într-un rol important îl realizează ca dansator de step în grupul de copii „The Eight Lancashire Lads”, remarcându-se prin talentul său deosebit.

La vârsta de doisprezece ani primeşte rolul băieţelului Billy din spectacolul de teatru „Sherlock Holmes”, iar după ce prestaţia sa este unanim apreciată, devine actor permanent al Fred Karno Rep-ertoire Company, unde joacă roluri în comedii şi vodeviluri. În trupă, Charlie era coleg cu Arthur Stanley Jefferson care va deveni şi el celebru în lumea filmului, sub numele de Stan Laurel, pentru cuplul comic Stan şi Bran pe care l-a realizat împreună cu Oliver Hardy.

În anul 1910, la vârsta de 21 de ani, pleacă într-un turneu în State-le Unite, memorabilă fiins replica sa la apropierea vaporului de por-tul Manhattan: “America, vin să te cuceresc ! Şi fiecare bărbat, femeie sau copil va avea pe buze nume de Charles Spencer Chap-lin!”.

Succesul artistic nu avea să apară imediat, în schimb, Charlie devenise un mare cuceritor de inimi, femeile roind în jurul său.

Peste Ocean, este remarcat de producătorul Mack Sennett, care conducea studiourile Keystone din California, iar în anul 1912, acesta îi oferă un contract pentru un rol într-un film, în valoare de 150 de dolari pe săptămână.

Aşadar, la 2 februarie 1914, Charlie Chaplin debuta ca actor în co-media “Making a living”, unde interpreta rolul lui Edgar English, un fals reporter – un rol despre care avea să declare, peste ani, că nu i-a plăcut deloc -, iar gagurile sale i-au adus un succes important. Aprecierile unanime la adresa tânărului îi determină pe producători să înceapă negocieri, mult îmbunătăţite financiar, pentru alte roluri.

În anul 1914, Chaplin a început să își regizeze filmele, timp în care acesta realiza câte un film de scurt-metraj în fiecare săptămână pentru Keystone.

În următoarele lui filme, Mabel’s Strange Predicament şi Kid Auto Races at Venice, Charlie apare costumat cu pantaloni şi ghete mult mai mari decât măsura sa, cu o haină prea strâmtă, un melon prea mic, cu baston şi mustaţă falsă, o recuzită care avea să îi define-ască cariera artistică excepţională. Era imaginea miculului vaga-bond, care îl reprezenta atât artsitic cât şi în viaţa reală, un spirit comic care aducea pe scenă o parte din dramatismul copilăriei sale. Desigur, această imagine i-a adus un succes imens.
În anul 1915, la doar cinci ani de la prima vizită la Hollywood, Char-lie Chaplin devenise în SUA un veritabil fenomen cultural, chipul său era reprezentat în benzi desenate, pentru el erau compuse melodii, iar magazinele se întreceau să producă şi să vândă figurine cu cos-tumaţia sa inedită.

Chaplin era deja un star, iar salariul său săptămânal depăşea 10.000 de dolari.

În anul 1916, Charlie a semnat un contract cu Mutual Film Corpora-tion, pentru fabuloasa sumă de 670.000 de dolari pe an. Acest lu-cru l-a făcut unul dintre cei mai bine plătiți oameni din lume. Prin comparație, președintele SUA era plătit cu aproximativ 75.000 de dolari, în acea perioadă.

În anul 1918, este creată compania First National Exhibitors’ Circuit, special pentru a manageria filmele sale.

Chaplin a mai jucat în peliculele de mare succes A Dog’s Life şi The Bond, un film scurt înscris în campania guvernului pentru obligaţiu-nile lansate în scopul colectei de fonduri pentru război.

Tot în anul 1918, a fost personajul principal în comedia Shoulder Arms, iar în 1919 şi-a înfiinţat propriul studio de film.

Au urmat roluri în Sunnyside şi A Day’s Pleasure, apoi a înfiinţat United Artists Corporation, o copmpanie pentru distribuţia filmelor, alături de Mary Pickford, Douglas Fairbanks şi D.W. Griffith.

A urmat cel mai lung film al său, cu o durată de 68 de minute, The Kid, în care Chaplin a jucat alături de micuţul de patru ani Jackie Coogan, o trgicomedie cu un enorm succes, care vorbea despre sărăcie şi un copil despărţit de părinţi, un film care surprindea întocmai primii ani ai existenţei sale reale, nu tocmai fericite.

Au urmat alte roluri în care a întruchipat micul vagabond, gagurile şi pantomima au devenit mai subtile, însă personajul a devinit un pic mai vulgar, păstrându-şi însă veselia, romantismul, generozitatea, umanismul în general.

Deşi Hollywood-ul cunoştea în acea perioadă primele filme sonore, Chaplin credea în continuare în filmul mut, pe care îl considera mult mai sugestiv, pantomima fiind cea care, în opinia sa, putea depăşi toate barierele de limbaj, mai ales în America acelor vremuri în care valurile de imigranţi din toată lumea erau la ordinea zilei.

În acea perioadă, Chaplin muncea enorm şi pentru a-şi ajuta ma-ma, pentru care a cumpărat o casă în California, în imediata vecinătate a locuinţei sale.

La 6 iulie 1925, Charlie Chaplin devenea primul actor care a apărut pe coperta celebrei reviste Time.
În anul 1926 joacă în Goana după aur, iar în anul 1931 este pro-tagonistul capodoperei Luminile Oraşului, considerat cel mai bun rol al său, un film care a marcat un eveniment dureros din viaţa lui, moartea mamei din anul 1928.

Legat de premiera acestuia film, trebuie să spunem că la even-iment, Chaplin l-a invitat şi pe bunul său prieten, savantul Albert Einstein. La coborârea din maşină, cei doi au primit ovaţiile înde-lungi ale publicului aflat în faţa cinematografului. Momentul a prilejuit celor doi replici savuroase: omul de știință, mai puțin obișnuit cu ovațiile publice, i-a spus prietenului său: „Ceea ce admir cel mai mult la arta ta este faptul că este universală. Nu trebuie să spui nici măcar un cuvânt, dar totuși lumea te înțelege”. Replica lui Chaplin a fost pe măsură: „E adevărat, dar faima ta este și mai mare: lumea te admiră, chiar dacă nu înțelege nimic din ceea ce spui”.

În anul 1936, a avut loc unltima prezenţă pe marile ecrane a per-sonajului său, în Modern Times, considerat ultimul film mut, sce-nariul, producţia, regia şi muzica fiind semnate de Charlie Chaplin.
În anul 1940, Chaplin joacă în primul său film sonor, Dictatorul, o parodie îndreptată împotriva nazismului şi a lui Adolf Hitler şi care vorbea şi despre persecutarea evreilor, o producţie care a stârnit numeroase controverse, inclusiv acuzaţiile americanilor cum că ar fi simpatizant al regimului comunist.

A urmat Limelight, ultimul mare film produs de Chaplin în Statele Unite, apoi, în 1957 – A King in New York, un film în care a fost ac-tor, regizor, producător şi scenarist, iar în 1967 a produs ultimul său film, A Countess from Hong Kong, în care a fost regizor, sce-narist şi actor, alături de inegalabilii Sophia Loren şi Marlon Brando.

Charlie Chaplin a scris şi patru cărţi de succes, My Trip Abroad, A Comedian Sees the World, My Autobiography şi My Life în Pic-tures.

A fost şi un strălucit compozitor, în condiţiile în care nu avea nici un fel de studii muzicale și nu știa să scrie și să citească partituri. El a compus muzică pentru multe dintre filmele sale cu ajutorul altor muzicieni și compozitori, câteva dintre creaţiile sale muzicale fiind Sing a Song, With You Dear in Bombay, There’s Always One You Can’t Forget, Smile sau Eternally. Însă cu This is my song, melodia compusă de Chaplin special pentru filmul A Countess from Hong Kong, el a ajuns pe locul 1 în topurile din Marea Britanie, în varian-ta interpretată de Petula Clark, iar una dintre cele mai cunoscute compoziții ale sale este piesa Smile, devenită hit în interpretarea lui Nat King Cole, în anul 1954.

În anul 1952, Chaplin a părăsit SUA cu intenţia de a face o scurtă vizită în Marea Britanie, dar cei de la imigrări au profitat de ocazie pentru a-i ridica permisiunea de a reintra în ţară, iar Chaplin a decis să se mute cu toată familia la Vevey, în Elveţia, într-o reşedinţă de secol XVIII, pe malul lacului Geneva.

În anul 1972, Chaplin a fost distins de Academia Americană de Film cu Oscarul pentru întreaga activitate, apoi a devenit şi Ofiţer al Le-giunii de Onoare franceze şi titular al ordinului Cavaler al Imperiului Britanic.

Finalul

La 25 decembrie 1977, chiar de Crăciun, Chaplin a murit în somn, la vârsta de 88 de ani, fiind înmormântat în cimitirul din Vevey. La doar trei săptămâni de la înhumare, corpul său neînsufleţit a fost furat, într-un demers macabru care urmărea obţinerea unei răscumpărări. Abia după mai bine de 11 săptămâni, hoţii au fost prinşi, iar cadavrul său a fost recuperat, fiind ulterior reînhumat şi acoperit cu un strat gros de ciment.

Actor, regizor şi compozitor englez, simbol al filmului mut şi primul mare star al Hollywoodului. A fost poreclit Vagabondul în Germania, Charlot în Franţa şi în toate ţările ţările francofone, Carlitos în Brazilia sau în Argentina.

Charlot este, după Hamlet, cel mai nefericit bufon născut în ţara lui Shakespeare care, a luat lumea la pas încălţat în pan-tofii săi ca nişte bărci şi sprijinit în celebrul baston, legănân-du-se asemeni unei tristeţi ce-şi ascunde durerea prin zâmbet.

Urmărește-ne și pe Google News