Stoparea risipei alimentare – o responsabilitate individuală și socială
De câte ori nu ni s-a întâmplat să cumpărăm mai multe alimente, fie pentru că am supraestimat necesarul, fie pentru că aveam o stare disponibilă pentru cumpărarea unor ingrediente doar în caz că ne vor trebui? Sau de câte ori nu am cumpărat in mod compulsiv, pentru că eram înfometați și era urgentă satisfacerea nevoii de hrană?
Articol editat de Cristian Barbu, 7 ianuarie 2026, 08:48 / actualizat: 2 februarie 2026, 8:52
Risipa alimentară reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale societății moderne, cu efecte grave asupra mediului, economiei și echilibrului social. Stoparea risipei alimentare nu este doar responsabilitatea autorităților sau a marilor producători, ci a noastră, a tuturor, începând cu gesturile simple ale fiecărei persoane.
La nivel individual, cea mai mare parte a risipei are loc în gospodării, din cauza cumpărăturilor excesive, a depozitării necorespunzătoare sau a lipsei de planificare a meselor.
Un prim pas important în reducerea risipei alimentare este planificarea atentă a cumpărăturilor. Realizarea unei liste înainte de a merge la magazin și respectarea acesteia ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De asemenea, verificarea alimentelor existente în frigider și cămară previne dublarea produselor și expirarea acestora.
Prepararea unor feluri de mâncare “cu ce găsești prin frigider” poate fi una dintre soluții și cu siguranță poate ieși ceva delicios, există numeroase idei de rețete online.
Apoi, un alt aspect de luat în seamă: valabilitatea produselor, mulți oameni confundă mențiunile „a se consuma de preferință înainte de” cu „expiră la”, aruncând alimente încă bune pentru consum. Informarea corectă permite folosirea responsabilă a produselor și reduce cantitatea de mâncare irosită inutil.
Un alt aspect important este depozitarea corespunzătoare a alimentelor. Păstrarea lor la temperaturi adecvate, folosirea recipientelor etanșe și respectarea regulilor de congelare le pot păstra în condiții optime mai mult timp.
Stoparea risipei alimentare are beneficii majore asupra mediului. Producerea alimentelor implică un consum ridicat de apă, energie și resurse naturale.
Pe lângă impactul ecologic, risipa alimentară are și o dimensiune morală și socială. În timp ce tone de alimente sunt aruncate zilnic, milioane de persoane se confruntă cu insecuritatea alimentară. Donarea alimentelor neconsumate și sprijinirea inițiativelor locale sunt modalități prin care fiecare individ poate contribui activ la reducerea acestui dezechilibru.
Stoparea risipei alimentare depinde în mare măsură de comportamentul individual. Schimbările mici, aplicate consecvent, pot avea un impact semnificativ asupra societății și mediului, contribuind la un viitor mai sustenabil.
