Șezătorile și clăcile din Banatul de Munte – tradiții vii readuse la viaţă în Zorlenţul Mare
Banatul de Munte păstrează un patrimoniu cultural bogat, unde viața satului a fost și rămâne strâns legată de obiceiuri comunitare. Printre acestea, un loc aparte l-au avut șezătorile și clăcile – întâlniri tradiționale care îmbinau munca, socializarea și bucuria de a fi împreună.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 26 septembrie 2025, 17:00 / actualizat: 26 septembrie 2025, 21:48
Vecini, rude și prieteni se adunau pentru a lucra cot la cot, iar munca devenea prilej de voie bună, cântec și poveste.
Astăzi, chiar dacă nu mai au rolul practic de odinioară, aceste tradiții sunt readuse la viață prin festivaluri și evenimente etnografice din Banatul de Munte, rămânând mărturii vii ale spiritului comunitar.
Un exemplu remarcabil vine din Zorlențul Mare, unde, datorită implicării Nicoletei Bugărin, a fost organizată o șezătoare autentică în cadrul primului muzeu sătesc din localitate. Evenimentul a fost posibil prin contribuția Floricăi și a lui Gheorghe Todiruț, gazdele muzeului.
Povestea acestei șezători transmisă prin vocea Mariei Berariu și a Floricăi Todiruț o puteţi asculta sâmbătă, 27 septembrie de la 15:15, dar şi miercuri, 1 octombrie de la 16:15:
Ce erau șezătorile?
Șezătorile aveau loc mai ales iarna, când serile erau lungi și oamenii se adunau într-o casă pentru a lucra împreună: tors, împletit, cusut.
- erau un spațiu al tradiției orale, unde se transmiteau basme, legende și sfaturi de viață;
- aveau și rol de educație comunitară, tinerele fete învățând de la cele vârstnice meșteșugurile casei;
- atmosfera era plină de cântec, povești și voie bună, transformând munca într-o adevărată sărbătoare.
Ce însemnau clăcile?
Spre deosebire de șezători, clăcile erau dedicate muncilor agricole de amploare – seceriș, culesul porumbului, strânsul fânului sau bătutul grâului.
- claca reprezenta solidaritatea satului, întreaga comunitate ajutând o familie la nevoie;
- după muncă, urma ospățul și jocul, cu muzicanți locali și dansuri populare;
- era o formă de cooperare tradițională ce întărea legăturile dintre oameni.
Rolul șezătorilor și clăcilor în Banatul de Munte
Aceste obiceiuri au avut un impact major asupra comunităților rurale:
- au consolidat coeziunea socială;
- au transmis mai departe cântece, povești și tradiții;
- au fost locuri de întâlnire între tineri, uneori chiar începutul unor povești de dragoste.






























Tradiții readuse la viață
Astăzi, șezătorile și clăcile nu mai au rolul practic de odinioară, dar sunt tot mai des prezente în cadrul festivalurilor etnografice și al muzeelor satului. În Banatul de Munte, aceste tradiții rămân dovezi vii ale bucuriei de a munci și sărbători împreună și reprezintă o moștenire culturală ce merită valorificată și transmisă mai departe.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro