6 august – Ziua Hiroshima

Ziua Hiroshima este marcată anual pe 6 august, începând din 1947. Japonia găzduiește, cu acest prilej, la Hiroshima și la Nagasaki, la 9 august, ceremonii memoriale ale păcii care reunesc oameni din toate colțurile lumii, împărtășind un obiectiv comun de a pune capăt testelor nucleare și utilizării acestor arme, arată https://www.ctbto.org/.

Articol editat de Valentina Adam, 6 august 2025, 11:22

În 2025, se împlinesc 80 de ani de la lansarea bombelor nucleare americane asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki.

În dimineața zilei de 16 iulie 1945, o echipă condusă de J. Robert Oppenheimer (‘Proiectul Manhattan’) a efectuat cu succes primul test al unui dispozitiv atomic – o bombă cu plutoniu – în zona specială de teste Trinity din Alamogordo, New Mexico, notează https://www.ctbto.org/.

În timp ce al Doilea Război Mondial continua în Pacific, dar se încheiase în Europa, cu victoria Aliaților asupra Germaniei hitleriste, planurile pentru desfășurarea de bombe nucleare împotriva Japoniei au avansat.

Orașul Hiroshima, un centru industrial cu aproximativ 350.000 de locuitori, situat la aproximativ 800 km de Tokyo, a fost selectat ca primă țintă. După ce a ajuns la baza SUA de pe insula Tinian din Pacific, bomba cu uraniu-235, de peste 9.000 de kilograme, a fost încărcată la bordul unui bombardier B-29 modificat, botezat ‘Enola Gay’ (după mama pilotului colonel Paul Tibbets). Avionul a aruncat bomba – cunoscută drept ‘Little Boy’ – la ora 8:15, în dimineața zilei de 6 august 1945, și a explodat la 2.000 de metri deasupra orașului Hiroshima, într-o explozie egală cu 12.000-15.000 tone de TNT, distrugând o suprafață de peste 8.000 de metri pătrați.

La detonare, a produs o minge de foc ce a atins valori ale temperaturilor de 7.000 de grade Celsius. Explozia a generat, de asemenea, unde de șoc care depășeau viteza sunetului. Aceste unde de șoc, împreună cu radiațiile eliberate, au ucis mii de oameni și au transformat Hiroshima, un oraș cu clădiri din lemn și hârtie, într-un infern feroce.

După explozie, o ploaie torențială neagră, purtând reziduuri radioactive, a provocat o contaminare pe scară largă. Cei care s-au apropiat de epicentrul exploziei în căutarea persoanelor dispărute au fost expuși la aceste radiații.

Devastarea Hiroshimei nu a provocat o predare imediată a japonezilor. La 9 august 1945, maiorul Charles Sweeney a zburat cu un alt bombardier B-29, ‘Bockscar’, de la Tinian. Norii groși care acopereau ținta principală, orașul Kokura, l-au condus pe Sweeney spre o țintă secundară, Nagasaki. Dispozitivul nuclear pe care îl transporta purta numele de cod ‘Fat Man’ și a fost aruncat la ora 11:02. Mai puternică decât cea folosită la Hiroshima, bomba a cântărit aproape 10.000 de kilograme și a fost construită pentru a produce o explozie echivalentă a 22 de kilotone de TNT. Așezarea geografică a orașului Nagasaki, în văile înguste dintre munți, a redus efectul bombei, limitând distrugerea la o zonă de circa 4.200 de metri pătrați.

Dispozitivul nuclear era o bombă pe bază de plutoniu mai avansată, care fusese testată în timpul ‘testului Trinity’. Rapoartele diferă cu privire la victimele bombardamentelor, cu estimări de până la 166.000 de morți – în principal civili.

Peste 2.000 de teste nucleare au fost efectuate după 1945, contribuind la proliferarea armelor nucleare și la dezvoltarea unor arsenale mult mai puternice decât bombele care au fost aruncate asupra Hiroshimei și Nagasaki.

Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, care au marcat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, demonstrează puterea devastatoare a armelor nucleare. Acestea au fost singurele cazuri în care bombe atomice au fost folosite în conflicte, provocând distrugeri de neimaginat și dând naștere unui grup unic de supraviețuitori, cunoscut sub numele de ‘hibakusha’. În prezent, există peste 12.000 de arme nucleare stocate pe Pământ, iar nevoia de descurajare a armelor nucleare a devenit și mai puternică. În acest context, ‘hibakusha’, care suferă de pe urma efectelor persistente ale bombardamentelor, continuă să transmită realitățile tragice ale bombardamentelor atomice și necesitatea vitală a abolirii armelor nucleare, potrivit https://www.pref.hiroshima.lg.jp/.

În fiecare an, la 6 august, între orele 8.00 – 8.50 (ora Japoniei), are loc Ceremonia Memorială a Păcii de la Hiroshima, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii, dedicată sutelor de mii de oameni care au murit în aceste bombardamente atomice și supraviețuitorilor ‘hibakusha’. La ceremonie participă familiile celor decedați și ale supraviețuitorilor, oameni din întreaga Japonie dar și din întreaga lume, precum și autorități ale statului și înalți invitați din 196 de țări și teritorii.

Prima ceremonie de acest fel a avut loc în anul 1947 și a fost organizată de primarul orașului, Shinzo Hamai. Ceremonia include, de asemenea, o serie de discursuri speciale susținute de autorități ale statului precum ‘Declarația de Pace’ și ‘Angajamentul pentru Pace’.

La ora 8:15 este marcat momentul în care a fost aruncată bomba atomică. În acel moment, clopotele sună în temple, sirenele se aud în tot orașul, iar locuitorii din Hiroshima țin un moment solemn de reculegere. Urmează eliberarea porumbeilor, mesageri ai păcii și, apoi, spre finalul ceremoniei, este interpretat ‘Cântecul Păcii de la Hiroshima’.

Spre seară, se desfășoară ‘Ceremonia lampioanelor cu mesaj de pace’. Oamenii scriu mesaje de pace pe aceste lampioane, care lansate pe râul Motoyasu trec direct prin fața Domului Bombei Atomice, potrivit https://www.japan.travel/.

Memorialul Păcii de la Hiroshima sau Domul Bombei Atomice (Genbaku Dome) reprezintă unica structură rămasă în picioare, în zona distrusă de bombardamentul atomic din 6 august 1945. Domul Bombei Atomice din Hiroshima a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1996. Clădirea, o fostă sală de expoziții construită între 1914-1915, a intrat într-un proces de conservare odată cu reconstrucția orașului. În 1966, Consiliul local a adoptat o rezoluție prin care clădirea urma să fie păstrată în aceeași stare pentru totdeauna, potrivit http://whc.unesco.org/, fiind un puternic simbol al celei mai distructive forțe create de om și reprezentând, totodată, speranța pentru pacea mondială, dar și pentru eliminarea armelor nucleare.

Prefectura Hiroshima și Organizația Hiroshima pentru Pace Globală (HOPe) vor întreprinde diverse inițiative, marcând în 2025 cea de-a 80-a comemorare a bombardamentului atomic și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, ca un punct de cotitură pentru accelerarea eforturilor de abolire a armelor nucleare. În cadrul a două proiecte majore ‘Proiect de reunire a liderilor globali pentru a discuta despre viitor și pace’ și ‘Proiect de reunire a tinerilor pentru a conecta pacea la viitor’, vor fi implementate o varietate de inițiative pentru marcarea acestui eveniment, indică https://www.pref.hiroshima.lg.jp/.

***
La 6 august 2025, de Ziua Hiroshimei, Conferința și Festivalul Nobel pentru Pace vor reuni, la Oslo, laureați ai Premiului Nobel pentru Pace, experți nucleari, factori de decizie și activiști, notează https://www.nobelpeacecenter.org/.

Conferința Nobel pentru Pace 2025 celebrează efortul susținut pentru o lume fără arme nucleare a Confederației Japoneze a Organizațiilor Victimelor Bombelor Atomice și cu Hidrogen – ‘Nihon Hidankyo’ (fondată în 1956, la Nagasaki), laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2024. Aceasta este a șaptea conferință internațională anuală pentru pace organizată de Centrul Nobel pentru Pace. Pe fondul mărturiilor supraviețuitorilor și într-o perioadă de tensiune internațională, laureați ai Premiului Nobel pentru Pace, factori de decizie, experți și activiști vor discuta despre amenințarea nucleară actuală și vor căuta soluții care să consolideze eforturile de a se asigura că aceste arme nu vor mai fi folosite niciodată.

Sub titlul ‘Un mesaj către umanitate’, conferința îl va primi la Oslo pe reprezentantul Nihon Hidankyo, în persoana secretarului general adjunct, Masako Wada, care va susține discursul de deschidere. Printre ceilalți vorbitori se numără laureatul Premiului Nobel pentru Pace din 2023, Narges Mohammadi din Iran, și reprezentanți ai organizațiilor premiate ICAN și Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina. Ministrul afacerilor externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, va sta de vorbă cu Stefan Löfven, fost prim-ministru suedez și președinte al consiliului de administrație al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI). Printre ceilalți vorbitori se numără profesorul Benoît Pelopidas, fizicianul Zia Mian, activista Penelope Lea și președintele Comitetului Nobel din Norvegia, Jorgen Watne Frydnes.

Conferința Nobel pentru Pace este organizată de Centrul Nobel pentru Pace, fiind punctul de pornire al unui întreg an de evenimente legate de acordarea celui mai recent premiu Nobel pentru pace. Prin intermediul acestei conferințe persoane dedicate, activiști și mișcări locale se pot întâlni cu organizații internaționale, factori de decizie și laureați ai Premiului Nobel, pentru a învăța unii de la alții și pentru a-și continua cu aceeași determinare munca pentru pace, democrație și drepturile omului. În fiecare an, conferința propune rezultate orientate spre acțiune.

Conferința va fi urmată de Festivalul Nobel pentru Pace, ce va umple Piața Primăriei din Oslo cu activități și discuții inspiratoare pentru a marca 80 de ani de la bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki și pentru a implica noile generații în căutarea unei lumi fără arme nucleare. Programul la care participă laureații Premiului Nobel pentru Pace va fi urmat de un mini-concert susținut de Lars Lillo Stenberg, de la ora 18:00. Festivalul este co-organizat împreună cu organizații ale societății civile norvegiene, precum ‘No to Nuclear Weapons’, ‘Norwegian People’s Aid’ și altele.

Agerpres

Foto: Shingeo Hayashi/Hiroshima Peace Memorial Museum/via REUTERS