Bucureștiul și județele Cluj şi Timiş trag economia României înainte

România rămâne o ţară a contrastelor economice, cu o discrepanță clară între marile centre urbane şi restul teritoriului. Bucureștiul și județele Cluj şi Timiş trag economia României înainte. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), doar 27% dintre români sunt salariaţi cu forme legale – adică în jur de 5,1 milioane de angajaţi dintr-o populaţie rezidentă estimată la 19 milioane de locuitori, conform datelor aferente lunii decembrie 2024.

Articol editat de Jurchescu Adrian, 2 iunie 2025, 17:00 / actualizat: 2 iunie 2025, 19:20

Capitala, lider detaşat cu 63,7% dintre locuitori angajaţi

Orașe precum Bucureștiul și județele Cluj şi Timiş trag economia României înainte. Bucureştiul este cap de listă în clasament. Aproape două treimi dintre locuitori (63,7%) au un loc de muncă legal. Este urmat de judeţele Cluj (41,4%) şi Timiş (40,6%), ambele centre universitare şi economice importante, cu un sector privat dinamic, mai ales în domeniile IT, servicii şi industrie. În marile oraşe şi centre regionale, mai mult de patru din zece locuitori sunt angajaţi.

Topul județelor după ponderea angajaților (% din populația rezidentă):

1. București – 63,7%
2. Cluj – 41,4%
3. Timiș – 40,6%
4. Sibiu – 36,5%
5. Brașov – 34,6%
6. Ilfov – 34,5%
7. Arad – 33,3%
8. Alba – 31,0%
9. Constanța – 30,2%
10. Bihor – 30,1%

În căutarea unui loc de muncă

În schimb, în sudul şi estul ţării, rata ocupării este mult mai scăzută – în unele cazuri, doar unul din cinci locuitori are un loc de muncă oficial.

O analiză a ZF pe baza informaţiilor de la INS arată că 28 de judeţe din România sunt sub media naţională de 27% salariaţi din totalul populaţiei, printre care și județul Caraș-Severin (22,6%).

Cele mai slabe performanţe se înregistrează în Botoşani, Vaslui şi Giurgiu, judeţe care au cele mai mici ponderi de angajaţi în totalul populaţiei.

Datele Institutului Naţional de Statistică evidenţiază o ruptură clară în economia României: pe de o parte, municipiul Bucureșt și judeţe precum Cluj şi Timiş, care susţin creşterea economică printr-o piaţă a muncii activă şi bine structurată; pe de altă parte, regiuni rămase în urmă, unde oportunităţile de angajare sunt limitate, iar forţa de muncă este insuficient valorificată. În aceste zone, agricultura rămâne principalul mijloc de trai, iar munca informală – adesea „la negru” – este frecvent întâlnită. Diferenţele subliniază nevoia unor politici publice mai bine direcţionate, care să reducă decalajele regionale şi să stimuleze integrarea forţei de muncă în economia formală.

Județele cu cea mai mică pondere a angajaților:

1. Olt – 19,0%
2. Mehedinți – 18,4%
3. Teleorman – 17,7%
4. Vaslui – 17,4%
5. Giurgiu – 16,1%

Comparaţie europeană: România, sub media regională

Țări precum Cehia şi Ungaria – ambele cu aproximativ 10 milioane de locuitori – au fiecare în jur de 5 milioane de salariaţi. Aceste cifre reflectă o rată de ocupare a forţei de muncă semnificativ mai mare decât în România, unde numărul de salariaţi abia depăşeşte 5 milioane la o populaţie de peste 19 milioane.

În România, rata scăzută a salariaţilor în raport cu populaţia totală semnalează probleme structurale: zone întinse în care piaţa muncii este slab dezvoltată, lipsa de oportunităţi, migraţia externă masivă şi o pondere ridicată a muncii informale sau a agriculturii de subzistenţă. În majoritatea țărilor din Europa de Vest (ex: Germania, Olanda, Suedia), ponderea salariaților în populația totală este în jur de 40%–45%. În țările din Europa Centrală și de Est (ex: Cehia, Ungaria, Polonia), procentul este de aproximativ 35%–40%. România – circa 27% (conform INS, decembrie 2024)

Cu doar 27% din populația totală încadrată legal în muncă, România se situează sub media regională europeană , iar diferențele dintre județe rămân o provocare structurală pentru dezvoltarea economică echilibrată a țării.