Petru Chincea – Ultimul curelar din Caraș-Severin, păstrător al unui meșteșug pe cale de dispariție
În inima Banatului de Munte, acolo unde tradiția încă mai pulsează în ritmul vieții cotidiene, trăiește Petru Chincea. El este ultimul curelar din județul Caraș-Severin. Într-o lume dominată de producția în serie și materiale sintetice, meșteșugul său pare desprins din alte vremuri. Dar pentru Petru, fiecare bucată de piele prelucrată este o poveste, o moștenire și o formă de rezistență culturală.
O Viață Închinată Meșteșugului
Articol editat de Gerhard Chwoika, 25 aprilie 2025, 17:00 / actualizat: 28 aprilie 2025, 18:15
O Viață Închinată Meșteșugului
Originar dintr-un sat din zona Banatului de Munte, Petru Chincea a deprins tainele curelăriei de la bunicul său, într-un atelier mic, cu miros de piele tăbăcită și unelte vechi. A învățat răbdarea, precizia și respectul pentru materialele naturale. Astăzi, la peste 60 de ani, lucrează cu aceeași pasiune curele, hamuri, chimire, opinci și brâie. Toate sunt făcute manual, fără compromisuri.
De la Util la Artă Populară
Curelăria era odinioară un meșteșug esențial în satele românești. Țăranii aveau nevoie de echipamente trainice pentru muncă și animale. Azi, produsele lui Petru Chincea nu mai sunt doar utile – ele sunt apreciate ca obiecte de artă populară, expuse la târguri, festivaluri și uneori, în colecții private. Fiecare piesă este unicat, decorată cu motive tradiționale și cusături care spun povești din zona Banatului.
Lupta cu Timpul și Nepăsarea
Din păcate, interesul pentru acest meșteșug scade de la an la an. Petru nu are ucenici. „Tinerii nu mai au răbdare, iar munca asta nu e nici ușoară, nici bănoasă la început”, spune el cu un oftat resemnat. Deși a fost invitat la diverse evenimente culturale, recunoașterea vine greu, iar sprijinul instituțional este aproape inexistent.
O Comoară Vie
Pentru comunitatea din Caraș-Severin, Petru Chincea este mai mult decât un meșteșugar – este un simbol al continuității, un martor viu al unei lumi care dispare încet. Atelierul său modest devine, astfel, un loc de patrimoniu viu, iar el – o comoară umană.
Apel la Conservare
Într-o perioadă în care autenticitatea este din ce în ce mai căutată, poate a venit timpul ca autoritățile, muzeele și centrele culturale să susțină astfel de meșteșugari. Încurajarea uceniciei, promovarea produselor artizanale și integrarea lor în circuitul turistic ar putea fi soluții pentru salvarea curelăriei tradiționale din Banat.
Află întreaga poveste a ultimului curelar din Banatul de Munte, sâmbătă, 26 aprilie de la 15:15 doar pe 105.6 FM, în cadrul emisiunii “Oameni și Locuri”.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor.Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
