Inginerul constructor Andras Huszti – omul din spatele rezistenței clădirilor Reșiței

Părintele nevăzut al multor clădiri din Reșița, al blocurilor de locuințe și al construcțiilor care au schimbat înfățișarea orașului

Articol editat de Gerhard Chwoika, 9 octombrie 2026, 17:00

Când privim astăzi Reșița, vedem străzi, blocuri, instituții, clădiri publice și cartiere care par să fi fost dintotdeauna acolo. În spatele fiecărei construcții există însă o poveste. Iar în spatele poveștilor clădirilor există oameni – arhitecți, ingineri, proiectanți, constructori – oameni care au desenat, calculat și verificat ceea ce urma să devină orașul în care trăim.

Printre acești oameni se află inginerul constructor Andras Huszti, unul dintre specialiștii care și-au legat numele de proiectarea, verificarea și expertizarea construcțiilor din Reșița și din județul Caraș-Severin.

Pentru mulți reșițeni, el poate fi privit drept unul dintre acei „părinți” ai orașului construit, oameni a căror contribuție nu este întotdeauna vizibilă pe fațada unei clădiri, dar se află în structura ei, în planșele de proiectare și, mai ales, în calculele de rezistență.

Inginerul care privea clădirea din interior

Un arhitect vede forma unei clădiri. Un constructor vede modul în care ea poate fi ridicată. Dar inginerul structurist trebuie să se gândească la ceea ce nu se vede: cum stă clădirea în picioare, cum transmite încărcările, cum se comportă structura și cum poate rezista în timp.

Aceasta este lumea în care și-a desfășurat activitatea Andras Huszti.

În documentele oficiale și în listele specialiștilor atestați, HUSZTI I. ANDRAS apare ca inginer din Reșița, dar originar din Satu Mare cu atestare tehnică în domeniul construcțiilor. Într-o listă a experților tehnici atestați până în 2015 este menționat cu certificatul E166, atestat inițial în 1993, pentru domenii de specialitate din construcții.

Această pregătire profesională explică și rolul important pe care l-a avut în activitatea de proiectare, verificare și expertizare tehnică.

Institutul de Proiectări Județean – locul unde se desena viitorul

Pentru generațiile de ingineri și proiectanți care au lucrat în perioada dezvoltării masive a Reșiței, Institutul de Proiectări Județean a reprezentat una dintre instituțiile în care orașul se construia mai întâi pe planșetă și abia apoi pe teren.

Acolo, proiectarea nu însemna doar linii trasate pe hârtie. Însemna calcule, dimensionări, planuri de structură, detalii tehnice și o responsabilitate uriașă pentru clădirile care urmau să primească sute sau chiar mii de oameni.

În această lume profesională s-a format și activitatea lui Andras Huszti.

Pentru un inginer structurist, fiecare proiect avea o întrebare fundamentală: „Va rezista?”

Răspunsul trebuia să fie demonstrat prin calcule.

Blocurile de locuințe – o altă Reșiță

Dezvoltarea industrială a Reșiței a adus cu ea o nevoie uriașă de locuințe. Orașul s-a extins, iar cartiere întregi de blocuri au apărut într-o perioadă în care construcția de locuințe devenise una dintre marile priorități.

Blocurile nu erau doar niște clădiri repetitive. Fiecare proiect presupunea o structură, fundații, stâlpi, grinzi, planșee, zidării și soluții tehnice adaptate terenului și regimului de înălțime.

În spatele acestor elemente se afla munca inginerului structurist.

Astăzi, când un reșițean intră într-un apartament construit în acea perioadă, este ușor să uite că, înainte de a exista apartamentul, au existat planșe de proiectare, calcule de rezistență și oameni care au avut responsabilitatea structurii.

Iar Andras Huszti a făcut parte din această generație de specialiști.

Poveștile clădirilor din Reșița

Fiecare clădire are o poveste.

Unele povești încep cu o nevoie de locuințe. Altele cu o investiție publică. Unele cu o uzină, o instituție sau un obiectiv sportiv. Dar toate ajung, într-un anumit moment, la întrebarea esențială a inginerului:

„Care este structura care poate face posibilă această clădire?„

Aceasta este partea mai puțin cunoscută a poveștilor clădirilor din Reșița.

Fațada este ceea ce vede orașul. Structura este ceea ce ține orașul în picioare.

De aceea, contribuția unui inginer constructor nu trebuie măsurată doar prin numărul de clădiri la care a lucrat, ci și prin responsabilitatea pe care a purtat-o pentru fiecare dintre ele.

Muzeul Banatului Montan și Bazinul de Înot

Printre obiectivele care trebuie privite atunci când vorbim despre istoria construită a Reșiței se află și clădiri publice importante, precum Muzeul Banatului Montan și Bazinul de Înot.

Aceste construcții fac parte din memoria urbană a orașului și din patrimoniul său construit. Pentru a le înțelege cu adevărat, trebuie să privim dincolo de imaginea finală și să ne întrebăm cine au fost oamenii care au participat la proiectarea și realizarea lor.

În cazul lui Andras Huszti, documentarea publică disponibilă confirmă fără echivoc rolul său de specialist în construcții, inclusiv ca expert tehnic și verificator în domeniul rezistenței. Pentru atribuirea precisă a calității de proiectant de structură la fiecare dintre aceste obiective ar fi necesare însă planșele originale, cartușele proiectelor și arhivele instituțiilor de proiectare.

Această distincție este importantă: o poveste adevărată despre un inginer trebuie construită la fel de riguros ca o clădire – pe documente și pe rezistența faptelor.

Nu doar Reșița, ci întreg județul

Activitatea lui Andras Huszti nu s-a limitat la Reșița.

Documentele publice privind expertizarea clădirilor din Caraș-Severin îl menționează în mai multe localități. La Băile Herculane, de exemplu, numele său apare în expertize pentru numeroase clădiri, unele foarte vechi, datând chiar din secolele XIX și începutul secolului XX.

În aceste documente apar imobile de pe străzile Castanilor, Domogled, Izvorului, Licuricilor, Mihai Eminescu, Nicolae Stoica de Hațeg și Zăvoiului, expertizate în diferiți ani de inginerul Huszti Andras.

La Reșița este documentat, de asemenea, un exemplu concret: imobilul de pe strada Petru Maior nr. 20, o clădire P+3E construită în 1960, pentru care expertiza din 2004 este atribuită inginerului Huszti Andras, cu încadrare în categoria menționată în document.

Așadar, activitatea sa poate fi urmărită nu numai prin proiectarea și verificarea construcțiilor noi, ci și prin expertizarea construcțiilor existente.

De la proiectare la expertiză

Un inginer constructor ajunge, în timp, să privească o clădire din două perspective.

Prima este perspectiva proiectantului:

„Cum construim?”

A doua este perspectiva expertului:

„Cum se comportă ceea ce s-a construit?”

Andras Huszti a exercitat și acest al doilea rol. Într-un document al Primăriei Reșița, un raport de expertiză elaborat de ing. Huszti Andras este invocat explicit în legătură cu cerința fundamentală de rezistență și stabilitate a unei construcții.

Asta înseamnă că activitatea sa a continuat dincolo de momentul în care o clădire era terminată.

El a fost chemat să privească structura, să o analizeze și să spună dacă aceasta își îndeplinește rolul pentru care a fost proiectată.

Omul din spatele cifrelor

În profesia de inginer structurist, aproape totul poate fi exprimat prin cifre: încărcări, dimensiuni, eforturi, armături, materiale, coeficienți de siguranță.

Dar în spatele fiecărei cifre există o responsabilitate.

Un calcul greșit nu rămâne pe hârtie. El poate deveni o problemă într-o clădire reală.

De aceea, generația de ingineri care a participat la dezvoltarea Reșiței a avut o misiune care depășea simpla exercitare a unei profesii.

A contribuit la construirea orașului.

Părintele nevăzut al orașului construit

Poate că Andras Huszti nu este un nume pe care fiecare reșițean îl cunoaște.

Poate că nu există o placă memorială pe fiecare clădire la care a lucrat.

Dar acesta este, într-un fel, destinul inginerului constructor.

Arhitectul este văzut în forma clădirii. Inginerul este ascuns în rezistența ei.

Iar orașele nu sunt construite numai din fațade. Sunt construite din structuri, calcule, proiecte, fundații și oameni care și-au asumat responsabilitatea pentru ele.

De aceea, atunci când vorbim despre poveștile clădirilor din Reșița, merită să vorbim și despre inginerii care au făcut posibilă existența lor.

Andras Huszti este unul dintre acești oameni.

Un inginer constructor, un inginer structurist, un specialist în proiectare, verificare și rezistență, a cărui activitate documentată se întinde asupra Reșiței și a altor localități din județul Caraș-Severin.

Iar dacă orașul poate fi citit ca o carte, atunci clădirile sale sunt paginile.

Andras Huszti este unul dintre oamenii care au scris, prin calcule și proiecte, o parte din structura acestei cărți.

Astăzi, blocurile, instituțiile și clădirile orașului rămân.

Iar în spatele lor rămâne și munca oamenilor care le-au gândit, le-au proiectat, le-au verificat și le-au făcut să reziste.

Aceasta este povestea inginerului Andras Huszti – o poveste despre Reșița văzută nu doar prin ceea ce se vede, ci și prin ceea ce ține orașul în picioare. Vă propunem să-i ascultaţi povestea sâmbătă, 10 octombrie la ora 15:15, dar şi în reluare miercuri, 14 octombrie de la 16:15.

Surse: (Proiectare Construcții), (ePrim), (Site-ul lui Teoalida)

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro