Ascultă Radio România Reșița Live

Ziua Imnului Naţional al României

În fiecare an, la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Ziua Imnului Naţional al României

Articol editat de Valentina Adam, 29 iulie 2024, 08:33 / actualizat: 29 iulie 2024, 10:26

La Reșița, Muzeul Banatului Montan găzduiește luni, începând cu ora 10.30, un eveniment dedicat Zilei Imnului Național al României, organizat de Instituția Prefectului – Județul Caraș-Severin și Centrul Militar Județean Caraș-Severin.

Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (şi publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz),  muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.

De altfel, prin Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că la data de 29 iulie 1848 cetăţenii oraşului, adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional „Deşteaptă-te române!”.

Alte surse arată că imnul ar fi fost cântat pentru prima dată la Brașov.

„Deşteaptă-te, române!” a fost de la acel moment cântecul care i-a însoţit pe români pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei: războiul de independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în anul 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.

În anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat prima înregistrare instrumentală a piesei, iar corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală a imnului, în acelaşi an – 1910.

După 30 decembrie 1947, imediat după instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române !”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum „Pe-al nostru steag e scris unire”, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Cu toate acestea, pe 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, muncitorii de la uzina Steagul Roşu, aflaţi în marş spre centrul oraşului, au cântat, în faţa Spitalului Judeţean, „Deşteaptă-te, române !”.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor de oameni care protestau pe străzi şi exprimând repulsia faţă de vechiul imn comunist „Trei culori…”.

„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.

În perioada 1991 – 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit cu imnul  „Limba noastră”.

Intonarea Imnului Naţional a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 şi prin normele de aplicare ale acesteia din anul 2001.

Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.

Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege, sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii.

Ziua Imnului Naţional al României – 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.

Ziua Imnului Naţional trebuie marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. De asemenea, în municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ trebuie organizate ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, iar la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

Arad: Lucrările la drumul către ‘Litoralul Vestului’ s-au ieftinit cu 10 milioane lei față de faza licitației
Actualitate marți, 23 iunie 2026, 20:20

Arad: Lucrările la drumul către ‘Litoralul Vestului’ s-au ieftinit cu 10 milioane lei față de faza licitației

Lucrările la drumul către stațiunea de interes local Ghioroc, unde există plaja supranumită ‘Litoralul Vestului’, vor costa cu 10...

Arad: Lucrările la drumul către ‘Litoralul Vestului’ s-au ieftinit cu 10 milioane lei față de faza licitației
Restricții de circulație pe Platforma Câlnicel pentru pregătirea Zilelor Reșiței
Actualitate marți, 23 iunie 2026, 19:41

Restricții de circulație pe Platforma Câlnicel pentru pregătirea Zilelor Reșiței

Primăria Reşiţa anunță modificări în circulația rutieră din municipiu, în contextul pregătirilor pentru desfășurarea evenimentului...

Restricții de circulație pe Platforma Câlnicel pentru pregătirea Zilelor Reșiței
Peste 200 de exemplare de zimbru trăiesc liber în sălbăticia Banatului din Munţii Ţarcu
Actualitate marți, 23 iunie 2026, 19:00

Peste 200 de exemplare de zimbru trăiesc liber în sălbăticia Banatului din Munţii Ţarcu

Din primăvara anului 2014, zimbrul – cel mai mare mamifer terestru din Europa – a revenit în Munții Țarcu, în Carpații Meridionali, după...

Peste 200 de exemplare de zimbru trăiesc liber în sălbăticia Banatului din Munţii Ţarcu
Timișoara avansează cu Radiala de Vest: nou drum strategic cu patru benzi, piste de biciclete și trotuare largi
Actualitate marți, 23 iunie 2026, 15:16

Timișoara avansează cu Radiala de Vest: nou drum strategic cu patru benzi, piste de biciclete și trotuare largi

Primăria Municipiului Timișoara continuă una dintre cele mai importante investiții de infrastructură rutieră din ultimii ani. Proiectul...

Timișoara avansează cu Radiala de Vest: nou drum strategic cu patru benzi, piste de biciclete și trotuare largi
Actualitate marți, 23 iunie 2026, 14:49

Tur ghidat transfrontalier pe bicicletă pe ruta Comloșu Mic – Kikinda, organizat în cadrul proiectului Cycling ROSE

Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu instituții din Serbia, organizează sâmbătă, 27 iunie, un tur ghidat transfrontalier pe...

Tur ghidat transfrontalier pe bicicletă pe ruta Comloșu Mic – Kikinda, organizat în cadrul proiectului Cycling ROSE
Actualitate marți, 23 iunie 2026, 13:52

Reșițeanul Ionuț Vișan, laureat la New Wave Theatre Festival 2026. Actorul a primit premiul pentru cel mai bun rol masculin

Reșițeanul Ionuț Vișan se numără printre laureații celei de-a VI-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru „New Wave”,...

Reșițeanul Ionuț Vișan, laureat la New Wave Theatre Festival 2026. Actorul a primit premiul pentru cel mai bun rol masculin
Actualitate marți, 23 iunie 2026, 12:02

Bărbat înjunghiat de fiul vitreg

Un bărbat a ajuns în stare gravă la Spitalul Județean din Reșița după ce a fost înjunghiat într-o locuință din Brădișorul de Jos....

Bărbat înjunghiat de fiul vitreg
Actualitate luni, 22 iunie 2026, 22:21

Guvernul Veştea nu a primit votul de învestitură

Propunerea de cabinet condusă de Adrian Veștea a fost respinsă de Parlament. Au fost exprimate în total doar 212 voturi, din care doar 189 pentru...

Guvernul Veştea nu a primit votul de învestitură