Efectul neașteptat prin care schimbările climatice dereglează gadgeturile pe care le folosim zi de zi

Schimbările climatice provoacă topirea ghețarilor. Nicio surpriză până aici. Dar știai că pot „încetini” și curgerea timpului?

Articol editat de Valentina Adam, 18 iulie 2024, 08:33

Poate că ți-a apărut măcar odată mesajul acela de eroare, informându-te că telefonul tău este puțin prea cald și că ar trebui să iei o pauză până se răcește. Ei bine, nu e asta. O altă problemă indusă tot de schimbările climatice amenință să dea peste cap tot felul de funcții, de la poziționarea GPS până la aplicația Calendar.

Este vorba de viteza de rotație a pământului și lungimea fiecărei zile. Cum ar fi, zilele devin mai lungi, dar cronologic fiecare zi durează tot 24 de ore. Iar dacă unitatea de măsură a timpului nu se schimbă, dar cea calendaristică deviază câte puțin în fiecare zi, apar tot felul de „erori” pe parcurs, în funcție de cum măsori fiecare zi.

Explicat în termeni cât mai simplii de înțeles, topirea ghețarilor (majoritatea aflați către polii planetei) este urmată de „migrarea” apei rezultate către ecuator, urmând principii de bază ale mișcării centrifugale a pământului. Odată ce respectiva apă ajunge în zona ecuatorială, ridicarea nivelului oceanelor este însoțită și de o îngreunare corespunzătoare a planetei în zona mediană, modificarea centrului de masă fiind compensată de încetinirea corespunzătoarea a vitezei de rotație a planetei.

Chiar dacă acest efect de „burtă” este sesizabil doar din satelit, încetinirea mișcării de rotație este măsurabilă și, în timp, ar putea crea mari probleme pentru orice dispozitive care depind de măsurarea timpului și raportarea cât mai precisă la momentul zilei și mișcările planetei.

Estimată la câteva milisecunde pentru fiecare zi, creșterea lungimii zilei produce efecte care se amplifică pe măsură ce măsori zile succesive folosind aceeași unitate de măsură a timpului. În cele din urmă, vom ajunge la nepotriviri sesizabile între ora arătată pe ceas și momentul zilei, în realitate.

Momentan nu există niciun protocol pentru compensarea efectelor temporale induse de încălzirea globală. Dar raportat la înregistrările consemnate în ultimii 200 de ani efectul de „dilatare” temporală a fost de aproximativ 1.33 milisecunde per secol, doar în ultimii 20 de ani. Adică, lungimea cronologică și durata reală a unei zile încep să difere tot mai mult, fiind doar o chestiune de timp până ce efectele vor începe să fie simțite la modul real.

Sursa zonait.ro